← Capitol

Graficul unei funcții

Pasul 1 din 12

Un tabel devine un desen

O formulă ca f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1 e precisă, dar nu-ți arată dintr-o privire cum se poartă funcția. Un desen îți arată.

Începem cu exemplul din manual (p. 63): f ⁣:{−2,0,2}→Rf\colon \{-2, 0, 2\} \to \mathbb{R}, f(x)=x2f(x) = x^2. Domeniul are doar trei numere, așa că facem un tabel:

xxf(x)=x2f(x) = x^2perechea (x,f(x))(x, f(x))
−2-244(−2,4)(-2, 4)
0000(0,0)(0, 0)
2244(2,4)(2, 4)
Fiecare pereche devine un punct în reperul xOyxOy. Primul număr, abscisa, spune cât mergi pe orizontală; al doilea, ordonata, cât urci sau cobori.
−3−2−1123−112345Oxy
(−2,4)(-2, 4)
(0,0)(0, 0)
(2,4)(2, 4)

Graficul lui f ⁣:{−2,0,2}→Rf\colon \{-2, 0, 2\} \to \mathbb{R}, f(x)=x2f(x) = x^2: trei puncte.

Pe grafic sau nu?

Acum f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Domeniul are o infinitate de numere, deci graficul are o infinitate de puncte: (−1,−1)(-1, -1), (0,1)(0, 1), (1,3)(1, 3) și toate celelalte se așază pe o dreaptă.
−3−2−11234−2−1123456Oxy
ff
P(1,3)P(1, 3)
Q(2,4)Q(2, 4)

Este P(1,3)P(1, 3) pe grafic? Punem abscisa în formulă: f(1)=2⋅1+1=3f(1) = 2 \cdot 1 + 1 = 3, exact ordonata lui PP. Da.

Este Q(2,4)Q(2, 4) pe grafic? f(2)=2⋅2+1=5f(2) = 2 \cdot 2 + 1 = 5, iar 5≠45 \ne 4. Nu: punctul graficului cu abscisa 2 este (2,5)(2, 5), iar QQ e sub el.

Verifică-te

Punctul (a,7)(a, 7) aparține graficului lui f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1. Cât este aa?

Unde taie graficul axele?

O situație din manual (p. 65): un elev are 100 de lei în contul de economii și cheltuiește câte 10 lei pe săptămână. După xx săptămâni îi rămân f(x)=−10x+100f(x) = -10x + 100 lei (x≥0x \ge 0).
−22468101214−2020406080100120Oxy
ff
(0,100)(0, 100)
(10,0)(10, 0)

Pe OxOx: săptămânile. Pe OyOy: lei rămași.

Cu axa OyOy: pe OyOy toate punctele au abscisa 0, deci punem x=0x = 0: f(0)=100f(0) = 100. Punctul (0,100)(0, 100): la început, elevul are 100 de lei.

Cu axa OxOx: pe OxOx toate punctele au ordonata 0, deci rezolvăm f(x)=0f(x) = 0: −10x+100=0{-10x + 100 = 0}, de unde x=10x = 10. Punctul (10,0)(10, 0): după 10 săptămâni, banii s-au terminat.

Intersecția cu OyOyIntersecția cu OxOx
punem x=0x = 0 (dacă 0 e în domeniu)rezolvăm ecuația f(x)=0f(x) = 0
punctul (0,f(0))(0, f(0))un punct (x0,0)(x_0, 0) pentru fiecare soluție x0x_0
cel mult un punctniciun punct, unul sau mai multe

Verifică-te

Graficul funcției f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−4f(x) = 2x - 4, intersectează axa OyOy în punctul:

Drepte verticale și drepte orizontale

Desenăm graficul lui f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2f(x) = x^2, și trei drepte. Dreapta x=1x = 1 e verticală: toate punctele ei au abscisa 1. Dreptele y=4y = 4 și y=−1y = -1 sunt orizontale: toate punctele lor au ordonata 4, respectiv −1-1.
−4−3−2−11234−2−1123456Oxy
ff
x=1x = 1
y=4y = 4
y=−1y = -1
(1,1)(1, 1)

Dreapta verticală x=1x = 1 întâlnește graficul într-un singur punct, (1,f(1))=(1,1)(1, f(1)) = (1, 1). Așa e pentru orice dreaptă x=mx = m cu mm din domeniu: punctul comun este (m,f(m))(m, f(m)).

O dreaptă orizontală poate întâlni graficul de mai multe ori sau deloc. Pentru y=4y = 4 rezolvăm x2=4x^2 = 4: x=−2x = -2 sau x=2x = 2, deci două puncte. Pentru y=−1y = -1, ecuația x2=−1{x^2 = -1} nu are soluții (un pătrat nu e negativ), deci niciun punct.

Verifică-te

În câte puncte intersectează dreapta y=9y = 9 graficul lui f(x)=x2f(x) = x^2?

Ecuația f(x)=mf(x) = m, citită pe desen

Din manual (p. 66): Nadia are 100 GB liberi pe laptop și descarcă o aplicație cu 20 GB pe oră. După xx ore, spațiul liber (în GB) este:
f(x)=−20x+100f(x) = -20x + 100
cu xx de la 0 la 5 (ore)
După cât timp mai are 60 GB liberi?
−1123456−2020406080100Oxy
ff
y=60y = 60
PP

Pe OxOx: orele. Pe OyOy: GB liberi.

Desenăm dreapta orizontală y=60y = 60. Ea taie graficul în punctul PP. Abscisa lui PP este răspunsul: x=2x = 2, adică după 2 ore. Algebric:
−20x+100=60−20x=−40x=2\begin{aligned} -20x + 100 &= 60 \\ -20x &= -40 \\ x &= 2 \end{aligned}

Verifică-te

Tot la Nadia: după cât timp mai are 40 GB liberi, adică ce soluție are f(x)=40f(x) = 40?

Ecuația f(x)=g(x)f(x) = g(x): unde se întâlnesc graficele

Bianca, colega Nadiei, are 80 GB liberi și descarcă un fișier cu 10 GB pe oră: g(x)=−10x+80g(x) = -10x + 80. Când au cele două fete la fel de mult spațiu liber? Adică: pentru ce xx este f(x)=g(x)f(x) = g(x)?
−112345678−2020406080100Oxy
ff
gg
QQ
Cele două grafice se întâlnesc în QQ. Abscisa lui QQ este soluția: x=2x = 2. După 2 ore, fiecare fată mai are f(2)=g(2)=60f(2) = g(2) = 60 GB. Algebric:
−20x+100=−10x+80100−80=20x−10x20=10x, deci x=2\begin{aligned} -20x + 100 &= -10x + 80 \\ 100 - 80 &= 20x - 10x \\ 20 &= 10x, \text{ deci } x = 2 \end{aligned}

Verifică-te

Graficele funcțiilor f,g ⁣:R→Rf, g\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+1f(x) = x + 1 și g(x)=−x+7g(x) = -x + 7, se intersectează în punctul:

Semnul funcției: deasupra sau sub OxOx

Exercițiul rezolvat 1 din manual (p. 66): f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−6f(x) = 3x - 6. Pentru ce xx este f(x)f(x) pozitiv și pentru ce xx negativ?
−2−112345−8−6−4−2246Oxy
f(x)<0f(x) < 0
f(x)>0f(x) > 0
(2,0)(2, 0)

Graficul taie OxOx în (2,0)(2, 0), pentru că 3x−6=0{3x - 6 = 0} dă x=2x = 2.

La dreapta lui 2, graficul e deasupra axei OxOx: punctele lui au ordonata pozitivă, adică f(x)>0f(x) > 0. La stânga lui 2 e sub OxOx: f(x)<0f(x) < 0. Algebric: 3x−6>03x - 6 > 0 exact când x>2x > 2.

xx(−∞,2)(-\infty, 2)22(2,+∞)(2, +\infty)
f(x)f(x)− − −-\ -\ -00+ + ++\ +\ +
−4−3−2−11234−5−4−3−2−112345Oxy
hh

Graficul lui h ⁣:R→Rh\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, h(x)=x2−4h(x) = x^2 - 4.

Verifică-te

Citește pe desen: pentru ce xx este h(x)<0h(x) < 0?

Imaginea unei mulțimi: proiectăm pe OyOy

Pentru f(x)=2x+1f(x) = 2x + 1: ce valori ia ff când xx parcurge intervalul [0,2][0, 2]? Marcăm [0,2][0, 2] pe OxOx și ridicăm verticale până la grafic. Păstrăm porțiunea de grafic dintre ele și o proiectăm pe OyOy: mergem orizontal din fiecare punct al ei până la axa OyOy.
−2−11234−1123456Oxy
ff
Proiecția este intervalul [1,5][1, 5] de pe OyOy, de la f(0)=1f(0) = 1 la f(2)=5f(2) = 5. Se numește imaginea mulțimii [0,2][0, 2] și se scrie f([0,2])=[1,5]f([0, 2]) = [1, 5].
−3−2−1123−112345Oxy
gg

Graficul lui g ⁣:R→Rg\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x2g(x) = x^2; pe OxOx e marcat [−1,2][-1, 2].

Verifică-te

Folosește desenul: cât este g([−1,2])g([-1, 2])?

Drumul invers: preimaginea

Acum invers: cunoaștem valorile și căutăm argumentele. Pentru g(x)=x2g(x) = x^2: pentru ce xx ia gg valori în [1,4][1, 4]? Marcăm [1,4][1, 4] pe OyOy și ducem orizontalele y=1y = 1 și y=4y = 4. Păstrăm porțiunea de grafic dintre ele și o proiectăm pe OxOx.
−3−2−1123−112345Oxy
gg

Ies două bucăți: [−2,−1][-2, -1] și [1,2][1, 2]. Verificare: (−1)2=12=1(-1)^2 = 1^2 = 1, (−2)2=22=4(-2)^2 = 2^2 = 4, iar între ele pătratul e între 1 și 4.

Mulțimea [−2,−1]∪[1,2][-2, -1] \cup [1, 2] se numește preimaginea lui [1,4][1, 4] și se scrie g−1([1,4])g^{-1}([1, 4]).

O funcție pe ramuri

Manualul (p. 65) ia funcția f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}:
f(x)={2x+1,x<0−12x,x≥0f(x) = \begin{cases} 2x + 1, & x < 0 \\ -\frac{1}{2}x, & x \ge 0 \end{cases}
−3−2−11234−3−2−1123Oxy
2x+12x + 1
−12x-\frac{1}{2}x
(−12,0)\left(-\frac{1}{2}, 0\right)

Pe OxOx e marcat intervalul (−1,2](-1, 2].

Cu OyOy: 0 intră în a doua ramură (x≥0x \ge 0), deci f(0)=−12⋅0=0f(0) = -\frac{1}{2} \cdot 0 = 0: punctul (0,0)(0, 0). Cercul gol din (0,1)(0, 1) arată că (0,1)(0, 1) nu e pe grafic: ramura 2x+12x + 1 se oprește înainte de 0.

Cu OxOx: rezolvăm pe fiecare ramură. 2x+1=0{2x + 1 = 0} dă x=−12x = -\frac{1}{2}, care e <0< 0, deci e bun. −12x=0-\frac{1}{2}x = 0 dă x=0x = 0, bun și el. Două puncte: (−12,0)\left(-\frac{1}{2}, 0\right) și (0,0)(0, 0).

Verifică-te

Cât este f((−1,2])f((-1, 2]), imaginea intervalului marcat?
De ce funcționează?

De ce funcționează?

De ce o dreaptă verticală taie graficul cel mult o dată? Pe dreapta x=mx = m, toate punctele sunt de forma (m,y)(m, y). Unul dintre ele e pe grafic doar dacă y=f(m)y = f(m). Cum ff dă o singură valoare lui mm, există un singur astfel de punct, sau niciunul dacă mm nu e în domeniu. De aceea un cerc nu poate fi graficul unei funcții:
−3−2−1123−3−2−1123Oxy
x=1x = 1

Dreapta x=1x = 1 taie cercul de două ori: lui 1 i-ar corespunde două valori.

De ce soluțiile lui f(x)=mf(x) = m sunt abscise? Un punct (x,y)(x, y) e și pe grafic, și pe dreapta y=my = m exact când y=f(x)y = f(x) și y=my = m, adică f(x)=mf(x) = m. Fiecare soluție xx dă un punct comun, (x,m)(x, m), și fiecare punct comun dă o soluție: de aceea sunt tot atâtea soluții câte puncte. La f(x)=g(x)f(x) = g(x) e la fel: un punct comun (x,y)(x, y) are y=f(x)y = f(x) și y=g(x)y = g(x).

De ce se vede semnul pe desen? Punctul graficului de deasupra (sau de sub) xx este (x,f(x))(x, f(x)): f(x)f(x) este chiar înălțimea lui. Înălțime pozitivă înseamnă deasupra lui OxOx, negativă înseamnă dedesubt.

Cum scrie manualul

Cum scrie manualul

Definiție. Se consideră f ⁣:A→Bf\colon A \to B o funcție, unde A,B⊂RA, B \subset \mathbb{R}. Graficul funcției ff, notat GfG_f, este mulțimea tuturor perechilor (x,y)(x, y) care satisfac relația y=f(x)y = f(x), unde xx aparține domeniului AA:
Gf={(x,f(x))∣x∈A}G_f = \{(x, f(x)) \mid x \in A\}
Manualul scrie și Gf={(x,y)∣x∈A și y=f(x)}G_f = \{(x, y) \mid x \in A \text{ și } y = f(x)\}. GfG_f este o submulțime a produsului cartezian A×BA \times B.

Observație. Fiecărui element din GfG_f îi corespunde un unic punct geometric M(x,y)M(x, y) în plan, iar mulțimea punctelor MM este reprezentarea geometrică a graficului. Manualul convine să identifice graficul cu reprezentarea lui geometrică.

Intersecția cu axele. Dacă 0∈A0 \in A, punctul de intersecție cu OyOy este (0,f(0))(0, f(0)); dacă 0∉A0 \notin A, nu există intersecție cu OyOy. Pentru OxOx se rezolvă ecuația f(x)=0f(x) = 0; fiecărei soluții reale x0x_0 îi corespunde un punct P(x0,0)P(x_0, 0). Gf∩OyG_f \cap Oy poate fi vidă sau formată dintr-un element; Gf∩OxG_f \cap Ox poate fi vidă, poate avea un element sau mai multe.

Drepte remarcabile. Dreapta verticală x=m{x = m} conține punctele cu abscisa mm; dacă mm e în domeniu, ea taie GfG_f într-un unic punct, (m,f(m))(m, f(m)). Dreapta orizontală y=my = m conține punctele cu ordonata mm; intersecția ei cu graficul se obține rezolvând ecuația f(x)=mf(x) = m.

Interpretarea geometrică. Soluțiile ecuației f(x)=mf(x) = m sunt abscisele punctelor de intersecție dintre GfG_f și dreapta y=my = m; numărul soluțiilor reale distincte este egal cu numărul punctelor de intersecție. Soluțiile ecuației f(x)=g(x)f(x) = g(x) sunt abscisele punctelor de intersecție dintre GfG_f și GgG_g.

Semnul unei funcții se bazează pe poziția graficului față de OxOx: f(x)>0f(x) > 0 când GfG_f e deasupra lui OxOx, f(x)<0f(x) < 0 când e sub OxOx.

Interpretare grafică. Imaginea f(A1)f(A_1) a unei submulțimi A1A_1 a domeniului: ridici perpendiculare pe OxOx prin punctele lui A1A_1 și proiectezi pe OyOy porțiunea de grafic obținută. Preimaginea f−1(B1)f^{-1}(B_1) a unei submulțimi B1B_1 a codomeniului: construiești perpendiculare pe OyOy prin punctele lui B1B_1 și proiectezi pe OxOx porțiunea de grafic obținută.

SimbolCe înseamnă
GfG_fgraficul lui ff: perechile (x,f(x))(x, f(x))
Gf∩Ox{G_f \cap Ox}punctele în care graficul taie axa OxOx
x=mx = mdreapta verticală prin punctele cu abscisa mm
y=my = mdreapta orizontală prin punctele cu ordonata mm
f(A1)f(A_1)imaginea lui A1A_1: valorile pe care le ia ff pe A1A_1
f−1(B1)f^{-1}(B_1)preimaginea lui B1B_1: argumentele duse de ff în B1B_1