← Capitol

Paritate și convexitate

Pasul 1 din 12

Aceeași valoare în xx și în −x-x

Calculăm câteva valori ale funcției f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2f(x) = x^2, în numere opuse:
xxf(x)f(x)−x-xf(−x)f(-x)
1111−1-111
2244−2-244
3399−3-399
Numerele opuse au aceeași valoare. Pe grafic, punctele A(2,4)A(2, 4) și A′(−2,4)A'(-2, 4) sunt la aceeași înălțime, unul oglinda celuilalt față de axa OyOy:
−3−2−1123−1123456789Oxy
ff
AA
A′A'

Dacă îndoi foaia după axa OyOy, cele două jumătăți ale graficului se suprapun.

O funcție la care f(−x)=f(x)f(-x) = f(x) pentru orice xx din domeniu se numește pară. Graficul ei e simetric față de axa OyOy.

Manualul (p. 74) dă un voltaj stabil, f ⁣:[−5,5]→Rf\colon [-5, 5] \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4f(x) = x^2 + 4. Ca să arăți că e pară, nu ajung câteva valori: calculezi f(−x)f(-x) pentru un xx oarecare.

f(−x)=(−x)2+4=x2+4=f(x)\begin{aligned} f(-x) &= (-x)^2 + 4 \\ &= x^2 + 4 = f(x) \end{aligned}
pentru orice x∈[−5,5]x \in [-5, 5]: voltajul e același cu xx secunde înainte și după momentul x=0x = 0.

Verifică-te

Care dintre funcțiile f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R} de mai jos este pară?

Valori opuse: funcții impare

Al doilea voltaj din manual oscilează: g ⁣:R→Rg\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x3−xg(x) = x^3 - x.
xxg(x)g(x)−x-xg(−x)g(-x)
2266−2-2−6-6
0,50{,}5−0,375-0{,}375−0,5-0{,}50,3750{,}375
Acum numerele opuse au valori opuse. Algebric, pentru orice xx:
g(−x)=(−x)3−(−x)=−x3+x=−(x3−x)=−g(x)\begin{aligned} g(-x) &= (-x)^3 - (-x) \\ &= -x^3 + x \\ &= -(x^3 - x) = -g(x) \end{aligned}
−3−2−1123−8−6−4−22468Oxy
gg
BB
B′B'

B(2,6)B(2, 6) și B′(−2,−6)B'(-2, -6) sunt simetrice față de origine: OO e mijlocul segmentului BB′BB'.

Dacă rotești graficul cu 180∘180^\circ în jurul lui OO, ajunge peste el însuși. O funcție la care f(−x)=−f(x)f(-x) = -f(x) pentru orice xx din domeniu se numește impară; graficul ei e simetric față de origine.

Verifică-te

Pentru g(x)=x3−xg(x) = x^3 - x, știm că g(4)=60g(4) = 60. Cât este g(−4)g(-4)?

Domeniul trebuie să fie simetric

Manualul (p. 74) dă și funcția h ⁣:[−2,3]→Rh\colon [-2, 3] \to \mathbb{R}, h(x)=x2h(x) = x^2. Are aceeași formulă ca ff din primul pas. Este pară?
−4−3−2−11234−112345678910Oxy
hh
(3,9)(3, 9)
(−3,9)(-3, 9)

Graficul se oprește în x=−2x = -2: oglinda lui (3,9)(3, 9), punctul gol (−3,9)(-3, 9), nu e pe grafic.

h(3)=9h(3) = 9, dar h(−3)h(-3) nu există: −3-3 nu e în domeniu. Condiția „h(−x)=h(x)h(-x) = h(x) pentru orice xx din domeniu” cade deja la x=3x = 3. Deci hh nu e pară, și din același motiv nici impară, deși formula ei e x2x^2.

Verifică-te

Pentru care domeniu DD este funcția f ⁣:D→Rf\colon D \to \mathbb{R}, f(x)=∣x∣f(x) = |x|, pară?

Nici pară, nici impară

Cele mai multe funcții nu sunt nici pare, nici impare. Exemplul din manual (p. 74): f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2−xf(x) = x^2 - x. Domeniul R\mathbb{R} e simetric, deci comparăm valorile în 11 și −1-1:
f(1)=1−1=0f(−1)=1+1=2\begin{aligned} f(1) &= 1 - 1 = 0 \\ f(-1) &= 1 + 1 = 2 \end{aligned}
−2−1123−1123456Oxy
ff
PP
QQ

Oglinda lui P(1,0)P(1, 0) față de OyOy ar fi (−1,0)(-1, 0), dar graficul trece prin Q(−1,2)Q(-1, 2).

f(−1)≠f(1)f(-1) \ne f(1), deci ff nu e pară. f(−1)≠−f(1)=0f(-1) \ne -f(1) = 0, deci nu e nici impară. Ajunge un singur xx pentru care egalitatea nu are loc: un contraexemplu, ca în capitolul 1.

Verifică-te

Ce este funcția f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3+1f(x) = x^3 + 1?

Convexă: graficul stă sub coardă

Alegem două puncte pe graficul lui f(x)=x2f(x) = x^2, A(−1,1)A(-1, 1) și B(2,4)B(2, 4), și le unim cu un segment. Un segment care unește două puncte ale graficului se numește coardă.
−2−1123−112345Oxy
ff
AA
BB
MM
NN

Între AA și BB, graficul (linia plină) stă sub coardă (linia punctată).

La mijloc, în x=0,5x = 0{,}5: coarda trece prin MM, la înălțimea (1+4):2=2,5(1 + 4) : 2 = 2{,}5, iar graficul prin NN, la 0,52=0,250{,}5^2 = 0{,}25.

Oricum ai alege cele două puncte pe grafic, între ele graficul stă sub coardă. Graficul are forma unei văi ∪\cup, iar funcția se numește convexă.

Concavă: graficul stă deasupra coardei

Răsturnăm parabola: f(x)=4−x2f(x) = 4 - x^2. Coarda dintre A(−1,3)A(-1, 3) și B(2,0)B(2, 0) trece acum pe sub grafic. În x=0,5x = 0{,}5, coarda e la (3+0):2=1,5(3 + 0) : 2 = 1{,}5, iar graficul la 4−0,25=3,754 - 0{,}25 = 3{,}75.
−2−1123−2−112345Oxy
ff
AA
BB
MM
NN

Între AA și BB, graficul stă deasupra coardei.

Graficul are forma unei bolți ∩\cap (un „munte”), iar funcția se numește concavă.

O funcție de forma f(x)=ax+bf(x) = ax + b e și convexă, și concavă: graficul ei e o dreaptă, deci coincide cu orice coardă (manualul, p. 76).

Verifică-te

Ce fel de funcție este f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=∣x∣f(x) = |x|?

Curbura se poate schimba

Manualul (p. 76) dă funcția f ⁣:R→Rf\colon \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−3x+1f(x) = x^3 - 3x + 1.
xx−2-2−1-10022
f(x)f(x)−1-1331133
−2−1,5−1−0,50,511,52−1−0,50,511,522,53Oxy
ff
AA
BB
CC

Coarda ABAB e desenată punctat.

Pe [−2,0][-2, 0]: coarda ABAB trece prin (−1,0)(-1, 0), iar graficul prin (−1,3)(-1, 3), mai sus. Graficul e deasupra coardei, deci ff e concavă pe [−2,0][-2, 0]. Dar pe [0,2][0, 2]?

Verifică-te

Coarda BCBC, de la B(0,1)B(0, 1) la C(2,3)C(2, 3), trece prin (1,2)(1, 2). Ce este ff pe intervalul [0,2][0, 2]?

Studiu de caz: traficul de la ora de vârf

Într-un oraș, senzorii măsoară indicele de congestie f(t)f(t) pe un bulevard, în procente (0%0\% = drum liber, 100%100\% = blocaj total). Timpul tt e măsurat în ore față de ora de vârf, 17:00 (t=0t = 0), între 14:00 (t=−3t = -3) și 20:00 (t=3t = 3). Modelul din manual (p. 75) dă f(t)f(t) pe trei ramuri:
{10t+70,t∈[−3,−2]−5t2+70,t∈(−2,2)−10t+70,t∈[2,3]\begin{cases} 10t + 70, & t \in [-3, -2] \\ -5t^2 + 70, & t \in (-2, 2) \\ -10t + 70, & t \in [2, 3] \end{cases}
−3−2−11231020304050607080Oxy

Pe orizontală, tt (ore față de 17:00); pe verticală, indicele f(t)f(t), în %\%. Ramura din mijloc e o bucată de parabolă.

Ca să calculezi o valoare, alegi întâi ramura: cea care conține tt-ul dat.

Verifică-te

Cât este f(−1)f(-1), indicele de congestie la ora 16:00?
De ce funcționează?

De ce e pară funcția traficului?

Domeniul [−3,3][-3, 3] e simetric față de origine. Verificăm f(−t)=f(t)f(-t) = f(t) pe fiecare ramură; −t-t cade pe ramura „în oglindă”.

Dacă t∈(−2,2)t \in (-2, 2), atunci și −t∈(−2,2)-t \in (-2, 2):

f(−t)=−5(−t)2+70=−5t2+70=f(t)\begin{aligned} f(-t) &= -5(-t)^2 + 70 \\ &= -5t^2 + 70 = f(t) \end{aligned}
Dacă t∈[2,3]t \in [2, 3], atunci −t∈[−3,−2]-t \in [-3, -2], deci pentru −t-t folosim prima ramură:
f(−t)=10(−t)+70=−10t+70=f(t)\begin{aligned} f(-t) &= 10(-t) + 70 \\ &= -10t + 70 = f(t) \end{aligned}
Pentru t∈[−3,−2]t \in [-3, -2] e la fel, cu ramurile schimbate între ele:
f(−t)=−10(−t)+70=10t+70=f(t)\begin{aligned} f(-t) &= -10(-t) + 70 \\ &= 10t + 70 = f(t) \end{aligned}
Deci f(−t)=f(t)f(-t) = f(t) pentru orice t∈[−3,3]t \in [-3, 3]: ff e pară, iar graficul e simetric față de axa verticală.

Când crește, când scade, ce valori ia

Pe fiecare ramură, monotonia se vede din lege (sau din grafic). Ramura din mijloc e o parabolă cu vârful în (0,70)(0, 70): urcă până la vârf, apoi coboară.
IntervalLegeaMonotonia
[−3,−2][-3, -2]10t+7010t + 70crește
(−2,0](-2, 0]−5t2+70-5t^2 + 70crește
[0,2)[0, 2)−5t2+70-5t^2 + 70scade
[2,3][2, 3]−10t+70-10t + 70scade
Pe ramurile drepte decide coeficientul lui tt: 10>010 > 0 (crește) și −10<0-10 < 0 (scade). Deci ff e strict crescătoare pe [−3,0][-3, 0] și strict descrescătoare pe [0,3][0, 3]: traficul crește continuu de la 14:00 la 17:00, apoi scade până la 20:00. Valoarea cea mai mare e la vârf: f(0)=−5⋅02+70=70f(0) = -5 \cdot 0^2 + 70 = 70.

Verifică-te

Care este imaginea funcției, Im⁡f\operatorname{Im} f?

Alerta de trafic și forma graficului

Autoritățile declară „alertă de trafic” când indicele depășește 60%60\%. Ramurile drepte nu trec de 5050, deci alerta poate apărea doar pe ramura din mijloc:
−5t2+70>605t2<10t2<2\begin{aligned} -5t^2 + 70 &> 60 \\ 5t^2 &< 10 \\ t^2 &< 2 \end{aligned}
deci −2<t<2-\sqrt{2} < t < \sqrt{2}.
−3−2−11231020304050607080Oxy
60%60\%

Pe intervalul colorat, graficul e deasupra liniei de 60%60\%.

2≈1,41\sqrt{2} \approx 1{,}41 ore, adică aproximativ 1 oră și 25 de minute. Alerta ține de pe la 15:35 până pe la 18:25; între 14:00 și 15:35 și între 18:25 și 20:00 traficul e sub nivelul de alertă. (Manualul rotunjește 2\sqrt{2} la 1,51{,}5 și obține 15:30 și 18:30.)

Forma graficului. Ramurile de la margini sunt segmente de dreaptă: traficul crește, apoi scade, cu ritm constant. Pe (−2,2)(-2, 2) graficul e o boltă ∩\cap, deci concav: pe măsură ce ne apropiem de 17:00, creșterea e tot mai lentă, graficul se aplatizează la vârf, apoi traficul începe să scadă.

Cum scrie manualul

Cum scrie manualul

Se consideră funcția numerică f ⁣:D→Rf\colon D \to \mathbb{R}.

Condiție esențială: domeniul de definiție D⊂RD \subset \mathbb{R} trebuie să fie simetric față de origine (pentru ∀x∈D\forall x \in D, −x∈D-x \in D).

ff funcție pară: ∀x∈D\forall x \in D, f(−x)=f(x)f(-x) = f(x). Graficul este simetric față de axa OyOy.

ff funcție impară: ∀x∈D\forall x \in D, f(−x)=−f(x)f(-x) = -f(x). Graficul este simetric față de originea OO.

Se consideră funcția f ⁣:I→Rf\colon I \to \mathbb{R}, unde II este un interval de numere reale.

Spunem că ff este convexă pe intervalul II dacă, pentru orice două puncte AA și BB de pe graficul funcției, porțiunea de grafic cuprinsă între AA și BB se situează sub segmentul ABAB sau pe segmentul ABAB. Vizual, graficul are formă de „vale” ∪\cup.

Spunem că ff este concavă pe intervalul II dacă, pentru orice două puncte AA și BB de pe grafic, porțiunea de grafic cuprinsă între AA și BB se situează deasupra segmentului ABAB sau pe segmentul ABAB. Vizual, graficul are formă de „munte” sau „boltă” ∩\cap.

Infograficul de pe p. 74 scrie convexitatea și cu inegalități (pentru concavă, semnul se inversează):
f(tx1+(1−t)x2)≤tf(x1)+(1−t)f(x2),∀x1,x2∈I, t∈[0,1]\begin{aligned} &f\big(tx_1 + (1 - t)x_2\big) \\ &\quad \le t f(x_1) + (1 - t) f(x_2), \\ &\forall x_1, x_2 \in I,\ t \in [0, 1] \end{aligned}
Pentru t=12t = \frac{1}{2}: f(x1+x22)≤f(x1)+f(x2)2f\left(\frac{x_1 + x_2}{2}\right) \le \frac{f(x_1) + f(x_2)}{2}, adică mijlocul coardei nu e sub grafic: e deasupra lui sau pe el (punctele MM și NN de mai devreme).
Punct de inflexiune: punctul de pe grafic în care funcția își schimbă curbura (manualul, p. 75). Observații (p. 76): f(x)=ax+bf(x) = ax + b e și convexă, și concavă; f(x)=x3−3x+1f(x) = x^3 - 3x + 1 nu e nici convexă, nici concavă pe R\mathbb{R}, dar e concavă pe (−∞,0)(-\infty, 0) și convexă pe (0,∞)(0, \infty).