← Capitol

Manual · pagina 96

Exercițiul 1 · Bijectivă sau nu, pe grafic

Care dintre următoarele funcții definite pe R\mathbb R cu valori în R\mathbb R sunt bijective? Justifică prin reprezentare grafică, folosind o aplicație digitală:

a) f(x)=−3x+5f(x) = -3x + 5;

b) g(x)=x3g(x) = x^3;

c) h(x)=∣x∣h(x) = |x|.

a)f(x)=−3x+5f(x) = -3x + 5

Desenează graficul și trasează câteva drepte orizontale. De câte ori taie fiecare dintre ele graficul?
  1. 1. Ce înseamnă bijectivă

    Graficul lui ff este o dreaptă, deci ajung două puncte ca să-l desenăm. Din f(0)=5f(0) = 5 avem punctul (0,5)(0, 5). Al doilea punct, la x=2x = 2:

    Verifică-te

    Cât este f(2)f(2)?
  2. 2. Dreptele orizontale

    Luăm o dreaptă orizontală, de exemplu y=2y = 2. Punctul în care taie graficul are abscisa xx cu f(x)=2f(x) = 2.

    Verifică-te

    Ce xx verifică −3x+5=2-3x + 5 = 2?
    −11234−3−2−1123456Oxy
    ff
    y=2y = 2
    y=−2y = -2

    Graficul lui ff coboară tot timpul și nu are goluri: fiecare dreaptă orizontală îl taie exact o dată. Aici y=2{y = 2} în x=1{x = 1} și y=−2{y = -2} în x=73{x = \frac73}.

  3. 3. Pentru un yy oarecare

    Desenul arată câteva drepte; ca să fim siguri pentru toate, repetăm calculul cu litera yy:
    −3x+5=y  ⟺  −3x=y−5  ⟺  x=5−y3\begin{aligned} & {-3x} + 5 = y \\ \iff {} & {-3x} = y - 5 \\ \iff {} & x = \frac{5 - y}{3} \end{aligned}

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui yy ecuația f(x)=yf(x) = y are o soluție x∈Rx \in \mathbb R?
    Ecuația f(x)=yf(x) = y are exact o soluție pentru orice y∈Ry \in \mathbb R, deci ff este bijectivă. Se vede și din monotonie: ff este strict descrescătoare, deci injectivă (manual, p. 85).
Răspuns
ff este bijectivă: pentru orice y∈Ry \in \mathbb R, ecuația f(x)=yf(x) = y are soluția unică x=5−y3x = \dfrac{5 - y}{3}.

b)g(x)=x3g(x) = x^3

Fă un tabel de valori, cu xx și negativ, și pozitiv. Cubul unui număr negativ este negativ: ce înseamnă asta pentru dreptele orizontale de sub axa OxOx?
  1. 1. Un tabel de valori

    Bijectivă înseamnă (manual, p. 94–95): orice dreaptă orizontală y=ky = k taie graficul exact o dată. Ca să desenăm graficul, calculăm câteva valori.

    Verifică-te

    Cât este g(−2)=(−2)3g(-2) = (-2)^3?
    xx−2-2−1-1001122
    x3x^3−8-8−1-1001188
  2. 2. Graficul și dreptele orizontale

    Pe o dreaptă orizontală sub axa OxOx, de exemplu y=−1y = -1, căutăm xx cu x3=−1x^3 = -1.

    Verifică-te

    Câte soluții reale are ecuația x3=−1x^3 = -1?
    −3−2−1123−8−6−4−22468Oxy
    gg
    y=4y = 4
    y=−6y = -6

    Graficul lui gg urcă tot timpul, fără goluri, de jos până sus. Orice dreaptă orizontală îl taie exact o dată: y=4{y = 4} într-un xx între 11 și 22, y=−6{y = -6} într-un xx între −2-2 și −1-1.

  3. 3. De ce merge pentru orice dreaptă

    Cel mult o dată (injectivă). Dacă a<ba < b, atunci a3<b3a^3 < b^3: gg este strict crescătoare, deci injectivă (manual, p. 85). Din gimnaziu, b3−a3=(b−a)(a2+ab+b2)b^3 - a^3 = (b - a)(a^2 + ab + b^2), iar al doilea factor este pozitiv când a≠ba \ne b, fiindcă se scrie ca o sumă de pătrate:
    a2+ab+b2=(a+b2)2+3b24a^2 + ab + b^2 = \left(a + \frac b2\right)^2 + \frac{3b^2}{4}
    Cel puțin o dată (surjectivă). Curba nu are goluri și urcă oricât de sus și coboară oricât de jos, deci întâlnește orice dreaptă y=ky = k. Numărul xx cu x3=kx^3 = k se notează k3\sqrt[3]{k} (rădăcina de ordinul 3, din capitolul 3C), de exemplu 83=2\sqrt[3]{8} = 2.

    Verifică-te

    Care este soluția ecuației x3=−27x^3 = -27?
    Deci gg este injectivă și surjectivă: gg este bijectivă.
Răspuns
gg este bijectivă: graficul este strict crescător și fără goluri, deci orice dreaptă orizontală îl taie exact o dată.

c)h(x)=∣x∣h(x) = |x|

Câte numere au modulul egal cu 22? Și există vreun număr cu modulul −1-1?
  1. 1. O dreaptă deasupra axei OxOx

    Bijectivă înseamnă (manual, p. 94–95): orice dreaptă orizontală y=ky = k, cu kk din codomeniul R\mathbb R, taie graficul exact o dată. Încercăm dreapta y=2y = 2: căutăm xx cu ∣x∣=2|x| = 2.

    Verifică-te

    Câte soluții are ecuația ∣x∣=2|x| = 2?
    Deci dreapta y=2y = 2 taie graficul de două ori: h(−2)=h(2)h(-2) = h(2), cu −2≠2-2 \ne 2. Funcția hh nu este injectivă.
  2. 2. O dreaptă sub axa OxOx

    Codomeniul este tot R\mathbb R, deci trebuie să ne uităm și la dreptele de sub axa OxOx, de exemplu y=−1y = -1.

    Verifică-te

    Câte soluții are ecuația ∣x∣=−1|x| = -1?
    −4−3−2−11234−3−2−11234Oxy
    hh
    y=2y = 2
    y=−2y = -2

    Dreapta y=2y = 2 taie graficul de două ori, iar dreapta y=−2{y = -2} niciodată: graficul stă deasupra axei OxOx.

    Numerele negative din codomeniu, ca −1-1 sau −2-2, nu sunt imagini ale niciunui xx, deci hh nu este nici surjectivă. Așadar hh nu este bijectivă; era suficientă una dintre cele două observații.
Răspuns
hh nu este bijectivă: nu este injectivă (h(−2)=h(2)=2h(-2) = h(2) = 2) și nici surjectivă (∣x∣=−1|x| = -1 nu are soluții).