← Capitol

Manual · pagina 96

Exercițiul 7 · Graficul, discuția după mm și bijectivitatea

i) Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R,

f(x)={2x−1,x≤11−3x,x∈(1,3)x+2,x∈[3,∞)f(x) = \begin{cases} 2x - 1, & x \le 1 \\ 1 - 3x, & x \in (1, 3) \\ x + 2, & x \in [3, \infty) \end{cases}

a) Reprezintă grafic funcția dată.

b) Determină numărul soluțiilor ecuației f(x)=mf(x) = m, m∈Rm \in \mathbb R. Discuție după mm.

c) Decide argumentat dacă ff este injectivă, surjectivă, bijectivă.

ii) Aceleași cerințe pentru funcția f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=∣x−1∣+∣x+1∣f(x) = |x - 1| + |x + 1|.

i) a)Reprezintă grafic funcția ff (prima funcție, cea pe trei ramuri).

Fiecare ramură este o funcție de gradul I pe intervalul ei, deci graficul ei este o bucată de dreaptă. Calculează valorile la capetele intervalelor și vezi care capăt aparține ramurii.
  1. 1. Trei bucăți de dreaptă

    Pe fiecare interval, ff are o lege de gradul I, al cărei grafic este o dreaptă (din gimnaziu). Graficul lui ff este deci format din trei bucăți de dreaptă, câte una pe fiecare interval: o semidreaptă pentru x≤1x \le 1, un segment pentru x∈(1,3)x \in (1, 3) și o semidreaptă pentru x≥3x \ge 3.

    Pentru fiecare bucată ajung două puncte: capătul ei și încă un punct. La capăt trebuie să știi dacă punctul aparține graficului (cerc plin) sau nu (cerc gol).

    Prima ramură, 2x−12x - 1, este folosită pentru toți x≤1x \le 1, inclusiv pentru x=1x = 1. De exemplu f(−1)=−3f(-1) = -3.

    Verifică-te

    Cât este f(1)f(1)?
  2. 2. Ramura din mijloc, pe (1,3)(1, 3)

    Pe (1,3)(1, 3) legea este 1−3x{1 - 3x}. Calculăm 1−3x{1 - 3x} la capete, ca să știm unde se termină segmentul: la x=1{x = 1} obținem 1−3=−2{1 - 3 = -2}. Cum 1∉(1,3)1 \notin (1, 3), segmentul pornește din (1,−2)(1, -2) cu cerc gol.

    În interior, de exemplu, f(2)=1−6=−5f(2) = 1 - 6 = -5.

    Verifică-te

    Ce ordonată are capătul din dreapta al segmentului, în x=3{x = 3}?
  3. 3. Ultima ramură și graficul întreg

    Pentru x≥3x \ge 3 legea este x+2x + 2, iar 33 aparține intervalului: f(3)=5f(3) = 5, cerc plin în (3,5)(3, 5). Mai luăm un punct, f(4)=6f(4) = 6, și trasăm semidreapta spre dreapta.
    −3−2−112345−8−6−4−22468Oxy
    2x−12x - 1
    1−3x1 - 3x
    x+2x + 2

    Pe axa OyOy o diviziune înseamnă 22 unități. Cercurile pline sunt puncte ale graficului, cele goale nu.

    Graficul are două „sărituri”: în x=1x = 1 coboară de la 11 la −2-2, iar în x=3x = 3 urcă de la −8-8 la 55.

    Graficul nu are niciun punct cu ordonata între 11 și 55. Vom folosi asta la b) și c).

Răspuns
Graficul este format din semidreapta y=2x−1y = 2x - 1, x≤1x \le 1, care se termină în (1,1)(1, 1) (inclus), segmentul y=1−3xy = 1 - 3x între (1,−2)(1, -2) și (3,−8)(3, -8) (capete excluse) și semidreapta y=x+2y = x + 2, x≥3x \ge 3, care pornește din (3,5)(3, 5) (inclus).

i) b)Determină numărul soluțiilor ecuației f(x)=mf(x) = m, m∈Rm \in \mathbb R. Discuție după mm.

Soluțiile ecuației f(x)=mf(x) = m sunt abscisele punctelor în care dreapta orizontală y=my = m taie graficul de la a). Află ce valori ia fiecare ramură.
  1. 1. Ecuația citită pe grafic

    Un număr xx este soluție a ecuației f(x)=mf(x) = m exact atunci când punctul (x,m)(x, m) este pe grafic, adică pe dreapta orizontală y=my = m. Deci numărul soluțiilor este numărul punctelor în care dreapta y=my = m taie graficul. Aceasta este lectura grafică din lecția despre funcțiile bijective (manual, p. 95).

    Fiecare ramură este strict monotonă (o funcție de gradul I), deci o dreaptă orizontală o taie cel mult o dată. Rămâne să aflăm, pentru fiecare ramură, ce valori ia ea: dreapta y=my = m taie ramura exact când mm este printre aceste valori.

    Prima ramură, 2x−12x - 1 pentru x≤1x \le 1, crește până la f(1)=1f(1) = 1 (inclus) și coboară oricât spre stânga: ia toate valorile din (−∞,1](-\infty, 1]. A treia, x+2x + 2 pentru x≥3x \ge 3, pornește din f(3)=5f(3) = 5 și urcă oricât: ia valorile din [5,∞)[5, \infty).

    Verifică-te

    Ce valori ia ramura din mijloc, 1−3x{1 - 3x} pentru x∈(1,3){x \in (1, 3)}?
  2. 2. Câteva drepte orizontale

    Pe grafic am tras trei drepte orizontale, y=−4y = -4, y=3y = 3 și y=6y = 6.
    −3−2−112345−8−6−4−22468Oxy

    Dreptele punctate, de sus în jos: y=6y = 6, y=3y = 3, y=−4y = -4. Pe axa OyOy o diviziune înseamnă 22 unități.

    Dreapta y=3y = 3 trece prin „golul” dintre 11 și 55 și nu taie graficul: ecuația f(x)=3f(x) = 3 nu are soluții. Dreapta y=6y = 6 taie doar ultima ramură, în x=4x = 4.

    Dreapta y=−4y = -4 taie prima ramură, în x=−32x = -\frac32, și ramura din mijloc, în x=53x = \frac53: două soluții, pentru că −4-4 este și în (−∞,1](-\infty, 1], și în (−8,−2)(-8, -2).

    Verifică-te

    Câte soluții are ecuația f(x)=−2f(x) = -2?
  3. 3. Discuția după mm

    Pentru fiecare mm numărăm în câte dintre mulțimile (−∞,1](-\infty, 1], (−8,−2)(-8, -2), [5,∞)[5, \infty) se află mm. Singurele valori care apar în două mulțimi sunt cele din (−8,−2)(-8, -2), inclusă în (−∞,1](-\infty, 1].
    mmNumărul soluțiilor
    m≤−8{m \le -8}11 (prima ramură)
    −8<m<−2{-8 < m < -2}22 (prima și a doua ramură)
    −2≤m≤1{-2 \le m \le 1}11 (prima ramură)
    1<m<5{1 < m < 5}00
    m≥5{m \ge 5}11 (a treia ramură)
    Capetele contează: m=−8m = -8 și m=−2m = -2 dau o singură soluție (capetele ramurii din mijloc sunt goale), iar m=1m = 1 și m=5m = 5 dau câte o soluție (cercuri pline).
Răspuns

Ecuația f(x)=mf(x) = m are:

22 soluții pentru m∈(−8,−2)m \in (-8, -2);

00 soluții pentru m∈(1,5)m \in (1, 5);

o soluție pentru m≤−8{m \le -8}, pentru m∈[−2,1]{m \in [-2, 1]} și pentru m≥5{m \ge 5}.

i) c)Decide argumentat dacă ff este injectivă, surjectivă, bijectivă.

Folosește discuția de la b): o valoare mm cu două soluții și o valoare mm fără soluții spun deja tot.
  1. 1. Ce înseamnă cele trei proprietăți pentru ecuația f(x)=mf(x) = m

    La b) am numărat soluțiile ecuației f(x)=mf(x) = m pentru fiecare m∈Rm \in \mathbb R (aici codomeniul este R\mathbb R). Răspunsul se citește direct din acea discuție, dar îl justificăm cu numere concrete.
  2. 2. Injectivitatea

    Pentru m=−7∈(−8,−2)m = -7 \in (-8, -2) ecuația are două soluții. Una este pe prima ramură: 2x−1=−7{2x - 1 = -7} dă x1=−3{x_1 = -3}, și într-adevăr −3≤1-3 \le 1.

    A doua este pe ramura din mijloc, 1−3x=−7{1 - 3x = -7}, cu x∈(1,3){x \in (1, 3)}.

    Verifică-te

    Care este a doua soluție, x2x_2?
    Deci f(−3)=f(83)=−7{f(-3) = f\left(\frac83\right) = -7}, deși −3≠83{-3 \ne \frac83}: ff nu este injectivă. Pe grafic, dreapta y=−7{y = -7} taie graficul în două puncte.
  3. 3. Surjectivitatea și concluzia

    Pentru surjectivitate, căutăm un mm din codomeniul R\mathbb R care nu este atins.

    Verifică-te

    Care dintre aceste valori arată că ff nu este surjectivă?

    Imaginea lui ff este reuniunea valorilor celor trei ramuri. Cum (−8,−2)(-8, -2) este inclus în (−∞,1](-\infty, 1], ea este

    Im⁡f=(−∞,1]∪[5,∞)≠R,\operatorname{Im} f = (-\infty, 1] \cup [5, \infty) \ne \mathbb R,

    deci ff nu este surjectivă.

    O funcție bijectivă trebuie să fie și injectivă, și surjectivă, deci ff nu este bijectivă (aici nu are niciuna dintre cele două proprietăți).

Răspuns
Nu este injectivă (f(−3)=f(83)=−7{f(-3) = f\left(\frac83\right) = -7}), nu este surjectivă (Im⁡f=(−∞,1]∪[5,∞)≠R\operatorname{Im} f = (-\infty, 1] \cup [5, \infty) \ne \mathbb R, de exemplu 44 nu este atins), deci nu este bijectivă.

ii) a)Reprezintă grafic funcția f(x)=∣x−1∣+∣x+1∣f(x) = |x - 1| + |x + 1|.

Scrie ff fără modul. Fiecare modul își schimbă forma într-un singur punct, cel în care expresia din interior este 00, deci axa se împarte în trei intervale.
  1. 1. Explicităm modulele

    ∣x−1∣|x - 1| se schimbă în x=1x = 1, iar ∣x+1∣|x + 1| în x=−1x = -1. Punctele −1-1 și 11 împart axa în trei intervale; pe fiecare, ambele expresii au semn fix.

    Pentru x≤−1x \le -1: x−1<0x - 1 < 0 și x+1≤0x + 1 \le 0, deci f(x)=(1−x)+(−x−1)=−2xf(x) = (1 - x) + (-x - 1) = -2x.

    Pentru x≥1x \ge 1: ambele sunt ≥0\ge 0, deci f(x)=(x−1)+(x+1)=2xf(x) = (x - 1) + (x + 1) = 2x.

    Verifică-te

    Cu ce este egal f(x)f(x) pentru x∈[−1,1]x \in [-1, 1]?
  2. 2. Graficul

    f(x)={−2x,x≤−12,x∈[−1,1]2x,x≥1f(x) = \begin{cases} -2x, & x \le -1 \\ 2, & x \in [-1, 1] \\ 2x, & x \ge 1 \end{cases}
    Ramurile se potrivesc la capete: f(−1)=2f(-1) = 2 și f(1)=2f(1) = 2 din ambele legi, deci graficul este o linie neîntreruptă. Câteva valori: f(−3)=6f(-3) = 6, f(0)=2f(0) = 2, f(2)=4f(2) = 4.
    −4−3−2−11234−11234567Oxy
    ff
    (−1,2)(-1, 2)
    (1,2)(1, 2)

    Un „jgheab”: două semidrepte legate de un segment orizontal la înălțimea 22.

    Graficul este simetric față de axa OyOy, pentru că funcția este pară (manual, p. 73): ∣−x−1∣=∣x+1∣\lvert -x - 1 \rvert = |x + 1| și ∣−x+1∣=∣x−1∣\lvert -x + 1 \rvert = |x - 1|, deci f(−x)=f(x)f(-x) = f(x).
Răspuns
f(x)={−2x,x≤−12,x∈[−1,1]2x,x≥1f(x) = \begin{cases} -2x, & x \le -1 \\ 2, & x \in [-1, 1] \\ 2x, & x \ge 1 \end{cases} Graficul este format din semidreapta y=−2xy = -2x (x≤−1x \le -1), segmentul orizontal y=2y = 2 de la (−1,2)(-1, 2) la (1,2)(1, 2) și semidreapta y=2xy = 2x (x≥1x \ge 1).

ii) b)Pentru f(x)=∣x−1∣+∣x+1∣f(x) = |x - 1| + |x + 1|: determină numărul soluțiilor ecuației f(x)=mf(x) = m, m∈Rm \in \mathbb R. Discuție după mm.

Folosește graficul de la a), un „jgheab” cu fundul orizontal la înălțimea 22. Mută o dreaptă orizontală y=my = m de jos în sus și numără intersecțiile.
  1. 1. Ecuația citită pe grafic

    La a) am scris funcția pe ramuri:
    f(x)={−2x,x≤−12,x∈[−1,1]2x,x≥1f(x) = \begin{cases} -2x, & x \le -1 \\ 2, & x \in [-1, 1] \\ 2x, & x \ge 1 \end{cases}
    Soluțiile ecuației f(x)=mf(x) = m sunt abscisele punctelor în care dreapta orizontală y=my = m taie graficul (manual, p. 95). Cea mai mică valoare a funcției este 22, pe tot segmentul orizontal; în rest graficul este mai sus.
    −4−3−2−11234−11234567Oxy

    Dreptele punctate y=1y = 1, y=2y = 2, y=5y = 5: sub fundul jgheabului, pe fund și deasupra lui.

  2. 2. Sub fund și deasupra fundului

    Dacă m<2m < 2, dreapta y=my = m trece pe sub grafic (de exemplu y=1y = 1): ecuația nu are soluții, pentru că f(x)≥2f(x) \ge 2 pentru orice xx.

    Dacă m>2m > 2, dreapta taie cele două semidrepte, câte o dată (de exemplu y=5y = 5), și nu atinge segmentul orizontal, unde f=2≠mf = 2 \ne m. Pe fiecare semidreaptă rezolvi ecuația cu legea ei.

    Verifică-te

    Care sunt soluțiile ecuației f(x)=5f(x) = 5?
    În general, pentru m>2m > 2: pe ramura din dreapta, 2x=m2x = m dă x=m2x = \frac m2, care este ≥1\ge 1 pentru că m>2m > 2; pe ramura din stânga, −2x=m-2x = m dă x=−m2≤−1x = -\frac m2 \le -1. Deci exact două soluții.
  3. 3. Pe fundul jgheabului

    Rămâne cazul m=2{m = 2}.

    Verifică-te

    Câte soluții are ecuația f(x)=2f(x) = 2?
    mmNumărul soluțiilor
    m<2m < 200
    m=2m = 2o infinitate, x∈[−1,1]x \in [-1, 1]
    m>2m > 222, x=±m2x = \pm\frac m2
Răspuns
Pentru m<2m < 2 ecuația nu are soluții; pentru m=2m = 2 are o infinitate de soluții (orice x∈[−1,1]x \in [-1, 1]); pentru m>2m > 2 are două soluții, x=−m2x = -\frac m2 și x=m2x = \frac m2.

ii) c)Pentru f(x)=∣x−1∣+∣x+1∣f(x) = |x - 1| + |x + 1|: decide argumentat dacă ff este injectivă, surjectivă, bijectivă.

Folosește discuția de la b): ce spune ea despre o valoare atinsă de mai multe ori și despre una neatinsă?
  1. 1. Injectivitatea

    Ca să arătăm că ff nu este injectivă, ajung două numere diferite cu aceeași imagine. Discuția de la b) ne spune unde să le căutăm: orice m>2m > 2 este atins de două ori, iar m=2m = 2 chiar de o infinitate de ori.

    Verifică-te

    Care pereche arată că ff nu este injectivă?
    Pe grafic, orice dreaptă orizontală y=m{y = m} cu m>2{m > 2} taie graficul în două puncte, deci ff nu este injectivă. La fel arată și f(0)=f(12)=2f(0) = f\left(\frac12\right) = 2.
  2. 2. Surjectivitatea și concluzia

    Din b), ecuația f(x)=mf(x) = m nu are soluții pentru m<2m < 2. De exemplu 0∈R0 \in \mathbb R (codomeniul) nu este atins: ∣x−1∣+∣x+1∣=0{|x - 1| + |x + 1| = 0} ar cere ca ambele module să fie 00, adică x=1x = 1 și x=−1x = -1 în același timp.

    Imaginea este Im⁡f=[2,∞)≠R\operatorname{Im} f = [2, \infty) \ne \mathbb R, deci ff nu este surjectivă.

    Fiind neinjectivă (și nesurjectivă), ff nu este bijectivă.

Răspuns
Nu este injectivă (f(−3)=f(3)=6f(-3) = f(3) = 6), nu este surjectivă (Im⁡f=[2,∞)≠R\operatorname{Im} f = [2, \infty) \ne \mathbb R, de exemplu 00 nu este atins), deci nu este bijectivă.