← Capitol

Manual · pagina 62

Exercițiul 29 · Imaginile a cinci funcții

Determină imaginile următoarelor funcții:

a) f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3;

b) f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=3f(x) = 3;

c) f:(1,∞)→Rf : (1, \infty) \to \mathbb R, f(x)=3x+5f(x) = 3x + 5;

d) f:R∖{1}→Rf : \mathbb R \setminus \{1\} \to \mathbb R, f(x)=2x+1x−1f(x) = \dfrac{2x + 1}{x - 1};

e) f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x2−2xf(x) = x^2 - 2x.

a)f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3

Un număr yy este în imagine dacă ecuația 2x+3=y2x + 3 = y are o soluție reală. Are, pentru orice yy?
  1. 1. Cum recunoaștem o valoare a funcției

    Încercăm întâi cu un număr concret: este 1010 o valoare a lui ff? Căutăm xx cu 2x+3=102x + 3 = 10.

    Verifică-te

    Ce număr xx are f(x)=10f(x) = 10?
  2. 2. Orice număr yy

    La fel, pentru un yy oarecare, din 2x+3=y2x + 3 = y rezultă x=y−32x = \frac{y - 3}2. Acest număr există pentru orice yy real și este în domeniul R\mathbb R. Deci orice număr real este o valoare a funcției.
    −4−3−2−11234−3−2−11234567Oxy
    f(x)=2x+3f(x) = 2x + 3

    Dreapta urcă fără oprire spre dreapta și coboară fără oprire spre stânga: „umbra” ei pe axa OyOy este toată axa.

Răspuns
Im(f)=R\mathrm{Im}(f) = \mathbb R.

b)f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=3f(x) = 3

Ce valoare are funcția în x=0x = 0? Dar în x=5x = 5? Ce valori diferite apar?
  1. 1. Ce valori ia funcția

    Imaginea este mulțimea valorilor f(x)f(x), pentru xx din domeniu (manual, p. 56). Formula f(x)=3f(x) = 3 nu conține xx: oricare ar fi argumentul, rezultatul este același, ca la Im(f)={4}\mathrm{Im}(f) = \{4\} din exercițiul 6.

    Verifică-te

    Este 55 o valoare a funcției, adică există xx cu f(x)=5f(x) = 5?
  2. 2. Imaginea

    La fel, niciun număr diferit de 33 nu este valoare, iar 33 este (de exemplu f(0)=3f(0) = 3). Graficul este o dreaptă orizontală, iar „umbra” ei pe axa OyOy este un singur punct.
    −4−3−2−11234−112345Oxy
    f(x)=3f(x) = 3
    33
Răspuns
Im(f)={3}\mathrm{Im}(f) = \{3\}.

c)f:(1,∞)→Rf : (1, \infty) \to \mathbb R, f(x)=3x+5f(x) = 3x + 5

Rezolvă 3x+5=y3x + 5 = y și cere ca soluția să fie în domeniu, adică mai mare decât 11.
  1. 1. Soluția trebuie să fie în domeniu

    Un număr yy este în Im(f)\mathrm{Im}(f) dacă 3x+5=y3x + 5 = y are o soluție xx în domeniul (1,∞)(1, \infty) (manual, p. 60, exercițiul rezolvat 3).

    Soluția ecuației este x=y−53x = \frac{y - 5}3. Ea trebuie să verifice x>1x > 1:

    y−53>1\dfrac{y - 5}3 > 1

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui yy este adevărată inegalitatea?
  2. 2. Pe grafic

    Graficul este o bucată de dreaptă care pornește din punctul (1,8)(1, 8), fără el (cerc gol), și urcă. „Umbra” lui pe axa OyOy este intervalul deschis (8,∞)(8, \infty).
    −2−1123448121620Oxy
    ff
    (1,8)(1, 8)

    Linia punctată este restul dreptei y=3x+5y = 3x + 5, care nu face parte din grafic: domeniul începe după 11.

Răspuns
Im(f)=(8,∞)\mathrm{Im}(f) = (8, \infty).

d)f:R∖{1}→Rf : \mathbb R \setminus \{1\} \to \mathbb R, f(x)=2x+1x−1f(x) = \dfrac{2x + 1}{x - 1}

Scrie 2x+1x−1=y\frac{2x + 1}{x - 1} = y, înmulțește cu x−1x - 1 și adu termenii cu xx într-o parte. Atenție la valoarea lui yy pentru care coeficientul lui xx se anulează.
  1. 1. Ecuația f(x)=yf(x) = y

    Ca în exercițiile rezolvate de la p. 60, y∈Im(f)y \in \mathrm{Im}(f) exact când 2x+1x−1=y\frac{2x + 1}{x - 1} = y are o soluție x≠1x \ne 1. Pentru x≠1x \ne 1 putem înmulți cu x−1x - 1:
    y(x−1)=2x+1y(x - 1) = 2x + 1

    Verifică-te

    Ce obții dacă desfaci paranteza și aduci termenii cu xx în stânga, restul în dreapta?
  2. 2. Cazul în care coeficientul lui xx este 00

    În x(y−2)=y+1x(y - 2) = y + 1 nu putem împărți la y−2y - 2 dacă y−2=0y - 2 = 0. Tratăm separat y=2y = 2.

    Verifică-te

    Este 22 o valoare a funcției?
  3. 3. Cazul y≠2y \ne 2

    Pentru y≠2y \ne 2 împărțim: x=y+1y−2x = \frac{y + 1}{y - 2}. Mai trebuie ca x≠1x \ne 1. Dacă ar fi y+1y−2=1\frac{y + 1}{y - 2} = 1, am avea y+1=y−2y + 1 = y - 2, adică 1=−21 = -2, fals. Deci soluția este mereu în domeniu, și orice y≠2y \ne 2 este valoare.
    Pe grafic se vede de ce lipsește 22: scriind f(x)=2+3x−1f(x) = 2 + \frac{3}{x - 1}, fracția 3x−1\frac{3}{x - 1} nu este niciodată 00. Graficul se apropie oricât de dreapta y=2y = 2, dar nu o atinge.
    −5−4−3−2−11234567−4−3−2−112345678Oxy
    ff

    Graficul are două ramuri, de o parte și de alta a dreptei punctate x=1x = 1. Dreapta punctată orizontală, y=2y = 2, nu întâlnește graficul.

Răspuns
Im(f)=R∖{2}\mathrm{Im}(f) = \mathbb R \setminus \{2\}.

e)f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, f(x)=x2−2xf(x) = x^2 - 2x

Restrânge pătratul: scrie x2−2xx^2 - 2x ca un pătrat plus o constantă. Un pătrat poate lua orice valoare nenegativă, dar nu una negativă.
  1. 1. Restrângem pătratul

    Ca să vedem ce valori ia x2−2xx^2 - 2x, îl scriem cu un pătrat (din gimnaziu: (x−1)2=x2−2x+1(x - 1)^2 = x^2 - 2x + 1).

    Verifică-te

    Cum se scrie x2−2xx^2 - 2x?
  2. 2. Ce valori poate lua

    Un număr yy este valoare dacă (x−1)2−1=y(x - 1)^2 - 1 = y are soluție, adică (x−1)2=y+1(x - 1)^2 = y + 1. Manualul face la fel la p. 60 (exercițiul rezolvat 4): ecuația x2=3−yx^2 = 3 - y are soluții reale exact când 3−y≥03 - y \ge 0.

    Un pătrat este mereu ≥0\ge 0, iar orice număr ≥0\ge 0 este un pătrat: (x−1)2=t(x - 1)^2 = t cu t≥0t \ge 0 are soluția x=1+tx = 1 + \sqrt t.

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui yy are soluție (x−1)2=y+1(x - 1)^2 = y + 1?
  3. 3. Pe grafic

    Cea mai mică valoare, −1-1, se atinge în x=1x = 1, iar valorile cresc oricât de mult când xx se depărtează de 11. Proiecția graficului pe OyOy este [−1,∞)[-1, \infty).
    −2−11234−2−1123456Oxy
    ff
    (1,−1)(1, -1)

    Punctul cel mai de jos al graficului este (1,−1)(1, -1).

Răspuns
Im(f)=[−1,∞)\mathrm{Im}(f) = [-1, \infty).