← Capitol

Manual · pagina 89

Exercițiul 7 · Injectivitate cu parametrul mm

(Activitate pe grupe) Studiați independent injectivitatea funcțiilor f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R, unde m∈Rm \in \mathbb R, apoi comparați strategiile folosite la nivelul grupei:

a) f(x)={3x−2,x≤12x+m,x>1f(x) = \begin{cases} 3x - 2, & x \le 1 \\ 2x + m, & x > 1 \end{cases}

b) f(x)={3x−2,x≤1mx+2,x>1f(x) = \begin{cases} 3x - 2, & x \le 1 \\ mx + 2, & x > 1 \end{cases}

c) f(x)={x2,x≤−1mx+1,x>−1f(x) = \begin{cases} x^2, & x \le -1 \\ mx + 1, & x > -1 \end{cases}

d) f(x)={−2x+1,x≤0−mx2+1,x>0f(x) = \begin{cases} -2x + 1, & x \le 0 \\ -mx^2 + 1, & x > 0 \end{cases}

e) f(x)={x,x≤1x3−2mx+2,x>1f(x) = \begin{cases} x, & x \le 1 \\ x^3 - 2mx + 2, & x > 1 \end{cases}

a)f(x)={3x−2,x≤12x+m,x>1f(x) = \begin{cases} 3x - 2, & x \le 1 \\ 2x + m, & x > 1 \end{cases}

Pe fiecare ramură, ff este o funcție de gradul I cu coeficientul lui xx pozitiv. Problema poate apărea doar între un punct din stânga lui 11 și unul din dreapta: compară valorile celor două ramuri.
  1. 1. Unde pot apărea două valori egale

    Pe fiecare ramură, ff este de gradul I cu coeficient pozitiv (33, respectiv 22), deci strict crescătoare. Două puncte de pe aceeași ramură au mereu imagini diferite.

    Rămâne de văzut dacă un punct x1≤1x_1 \le 1 și un punct x2>1x_2 > 1 pot avea aceeași imagine. Pentru asta aflăm ce valori ia fiecare ramură.

  2. 2. Valorile fiecărei ramuri

    Stânga. Din x≤1x \le 1 rezultă 3x≤33x \le 3, deci 3x−2≤13x - 2 \le 1. Orice y≤1y \le 1 se obține, în x=y+23≤1x = \frac{y + 2}{3} \le 1. Ramura din stânga ia valorile (−∞,1](-\infty, 1], iar cea mai mare dintre ele este f(1)=1f(1) = 1.

    Dreapta. Pornim de la x>1x > 1 și construim, pas cu pas, 2x+m2x + m.

    Verifică-te

    Ce valori ia 2x+m2x + m când x>1x > 1?
  3. 3. Când ramurile nu se ating

    Dacă mulțimile (−∞,1](-\infty, 1] și (2+m,+∞)(2 + m, +\infty) nu au niciun element comun, nicio valoare nu se repetă de la o ramură la alta.

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui mm nu se suprapun (−∞,1](-\infty, 1] și (2+m,+∞)(2 + m, +\infty)?

    Pentru m≥−1m \ge -1, fie x1≤1<x2x_1 \le 1 < x_2. Atunci f(x1)≤1≤2+m<f(x2)f(x_1) \le 1 \le 2 + m < f(x_2). Cum fiecare ramură este strict crescătoare, ff este strict crescătoare pe R\mathbb R (ca în problema rezolvată 1 de la p. 71), deci injectivă.

    Pe desen, pentru m=0m = 0: ramura din dreapta pornește de la 22, deasupra punctului (1,1)(1, 1), și orice dreaptă orizontală taie graficul cel mult o dată.

    −1123−2−1123456Oxy
    2x2x

    Pentru m=0m = 0: ramura 3x−23x - 2 are valori cel mult 11, ramura 2x2x valori mai mari decât 22.

  4. 4. Când ramurile se suprapun

    Pentru m<−1m < -1 avem 2+m<12 + m < 1, deci valoarea 1=f(1)1 = f(1) este atinsă și de ramura din dreapta. Să găsim punctul, întâi pentru m=−3m = -3, când ramura din dreapta este 2x−32x - 3.

    Verifică-te

    Pentru m=−3m = -3, în ce punct x>1x > 1 avem f(x)=1f(x) = 1?
    În general, 2x+m=12x + m = 1 dă x=1−m2x = \frac{1 - m}{2}, iar pentru m<−1m < -1 avem 1−m>21 - m > 2, deci x>1x > 1:
    f(1−m2)=1=f(1),1−m2≠1\begin{aligned} f\left(\tfrac{1 - m}{2}\right) &= 1 = f(1), \\ \tfrac{1 - m}{2} &\ne 1 \end{aligned}
    Deci pentru m<−1m < -1 funcția nu este injectivă. Pe desen, dreapta y=1y = 1 taie graficul de două ori.
    −11234−3−2−112345Oxy
    2x−32x - 3
    y=1y = 1
    (1,1)(1, 1)
    (2,1)(2, 1)

    Pentru m=−3m = -3: ramura 3x−23x - 2 ajunge în (1,1)(1, 1), iar ramura 2x−32x - 3 trece prin (2,1)(2, 1).

Răspuns
ff este injectivă exact pentru m∈[−1,+∞)m \in [-1, +\infty).

b)f(x)={3x−2,x≤1mx+2,x>1f(x) = \begin{cases} 3x - 2, & x \le 1 \\ mx + 2, & x > 1 \end{cases}

Acum mm este coeficientul lui xx, deci de semnul lui depinde dacă ramura din dreapta urcă, coboară sau stă pe loc. Ia pe rând m>0m > 0, m=0m = 0 și m<0m < 0.
  1. 1. Ce știm deja și ce depinde de mm

    Ramura din stânga este aceeași ca la a): 3x−23x - 2 este strict crescătoare și, pentru x≤1x \le 1, ia valorile (−∞,1](-\infty, 1].

    Ramura din dreapta, mx+2mx + 2, este o funcție de gradul I cu coeficientul mm. Ea urcă pentru m>0m > 0, este constantă pentru m=0m = 0 și coboară pentru m<0m < 0. Luăm cele trei cazuri pe rând.

  2. 2. Cazurile m>0m > 0 și m=0m = 0

    m>0m > 0. Din x>1x > 1 rezultă mx>mmx > m, deci mx+2>m+2>2mx + 2 > m + 2 > 2. Ramura din dreapta urcă și are valori mai mari decât 22, iar cea din stânga are valori cel mult 11.

    Pentru x1≤1<x2x_1 \le 1 < x_2 avem f(x1)≤1<f(x2)f(x_1) \le 1 < f(x_2), deci ff este strict crescătoare pe R\mathbb R și injectivă.

    m=0m = 0. Înlocuiește m=0m = 0 în ramura din dreapta.

    Verifică-te

    Ce devine ramura din dreapta pentru m=0m = 0 și ce urmează pentru injectivitate?
  3. 3. Cazul m<0m < 0

    Pentru m<0m < 0, ramura din dreapta coboară. Înmulțind x>1x > 1 cu mm, număr negativ, sensul inegalității se schimbă.

    Verifică-te

    Ce valori ia mx+2mx + 2 pentru x>1x > 1, când m<0m < 0?
    Ramura din dreapta coboară până la −∞-\infty, deci ajunge și la valori din (−∞,1](-\infty, 1], pe care le ia și ramura din stânga. Să găsim o pereche pentru m=−2m = -2: ramura din dreapta, −2x+2-2x + 2, ia valoarea −1-1 în x=32x = \frac32.

    Verifică-te

    În ce punct x≤1x \le 1 ia ramura din stânga, 3x−23x - 2, tot valoarea −1-1?
    −11234−4−3−2−11234Oxy
    −2x+2-2x + 2
    y=−1y = -1

    Pentru m=−2m = -2: ramura 3x−23x - 2 urcă până în (1,1)(1, 1), ramura −2x+2-2x + 2 coboară. f(13)=f(32)=−1f\left(\frac13\right) = f\left(\frac32\right) = -1.

  4. 4. Perechea pentru orice m<0m < 0 și concluzia

    Aceeași idee merge pentru orice m<0m < 0. Punctul x2=1−1mx_2 = 1 - \frac1m este mai mare decât 11 (pentru că −1m>0-\frac1m > 0), iar x1=m+33x_1 = \frac{m + 3}{3} este mai mic decât 11 (pentru că m<0m < 0). Ambele au imaginea m+1m + 1:
    f(x2)=m(1−1m)+2=m−1+2=m+1f(x1)=(m+3)−2=m+1\begin{aligned} f(x_2) &= m\left(1 - \tfrac1m\right) + 2 \\ &= m - 1 + 2 = m + 1 \\ f(x_1) &= (m + 3) - 2 \\ &= m + 1 \end{aligned}

    Pentru m=−2m = -2 regăsim x1=13x_1 = \frac13, x2=32x_2 = \frac32. Deci pentru m<0m < 0 funcția nu este injectivă.

    Concluzie: ff este injectivă doar pentru m>0m > 0. Condiția din manual, „m⋅1+2≥1m \cdot 1 + 2 \ge 1 și m>0m > 0”, spune același lucru: ramura din dreapta trebuie să urce și să pornească de deasupra lui f(1)=1f(1) = 1; pentru m>0m > 0 a doua cerință este automat îndeplinită.

Răspuns
ff este injectivă exact pentru m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty).

c)f(x)={x2,x≤−1mx+1,x>−1f(x) = \begin{cases} x^2, & x \le -1 \\ mx + 1, & x > -1 \end{cases}

Înainte să discuți după mm, calculează f(−1)f(-1) și imaginea unui punct al ramurii din dreapta în care mm „dispare”.
  1. 1. Două valori ușor de calculat

    Pe ramura din stânga, f(−1)=(−1)2=1f(-1) = (-1)^2 = 1.

    Pe ramura din dreapta alegem un punct în care calculul este cât mai simplu: x=0x = 0.

    Verifică-te

    Cât este f(0)f(0)?
  2. 2. Ce înseamnă pentru mm

    Am găsit f(−1)=1f(-1) = 1 și f(0)=1f(0) = 1, cu −1≠0-1 \ne 0. Calculul nu a folosit nicio valoare anume a lui mm.

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui mm este ff injectivă?
  3. 3. Pe desen și compararea strategiilor

    Desenul arată două valori ale lui mm. Oricum ar fi înclinată, ramura din dreapta trece prin (0,1)(0, 1), iar ramura din stânga se termină în (−1,1)(-1, 1): dreapta y=1y = 1 taie graficul de două ori.
    −3−2−1123−3−2−1123456Oxy
    x2x^2
    m=2m = 2
    m=−1m = -1
    y=1y = 1

    f(−1)=f(0)=1f(-1) = f(0) = 1, oricare ar fi mm.

Răspuns
Nu există m∈Rm \in \mathbb R pentru care ff să fie injectivă: f(−1)=f(0)=1f(-1) = f(0) = 1 pentru orice mm.

d)f(x)={−2x+1,x≤0−mx2+1,x>0f(x) = \begin{cases} -2x + 1, & x \le 0 \\ -mx^2 + 1, & x > 0 \end{cases}

Ramura din stânga coboară și ia valori cel puțin egale cu 11. Uită-te la semnul lui −mx2-mx^2: el decide dacă ramura din dreapta rămâne sub 11.
  1. 1. Ramura din stânga

    Ramura −2x+1-2x + 1 are coeficientul lui xx negativ, deci este strict descrescătoare. Din x≤0x \le 0 rezultă −2x≥0-2x \ge 0, deci −2x+1≥1-2x + 1 \ge 1: ramura din stânga ia valorile [1,+∞)[1, +\infty), cu f(0)=1f(0) = 1.
  2. 2. Cazul m>0m > 0

    Pentru x>0x > 0 avem x2>0x^2 > 0. Înmulțim cu −m-m și adunăm 11.

    Verifică-te

    Pentru m>0m > 0 și x>0x > 0, cum este −mx2+1-mx^2 + 1 față de 11?

    Ramura din dreapta este și ea strict descrescătoare: dacă 0<x1<x20 < x_1 < x_2, atunci x12<x22x_1^2 < x_2^2, iar înmulțind cu −m<0-m < 0 obținem −mx12>−mx22-mx_1^2 > -mx_2^2.

    Pentru x1≤0<x2x_1 \le 0 < x_2 avem f(x1)≥1>f(x2)f(x_1) \ge 1 > f(x_2). Deci ff este strict descrescătoare pe R\mathbb R și injectivă.

    −2−1123−3−2−112345Oxy
    −2x+1-2x + 1
    −x2+1-x^2 + 1

    Pentru m=1m = 1 graficul coboară tot timpul, fără să se întoarcă.

  3. 3. Cazul m≤0m \le 0

    Pentru m≤0m \le 0 avem −m≥0-m \ge 0, deci −mx2+1≥1-mx^2 + 1 \ge 1: ramura din dreapta ia și ea valori de cel puțin 11, aceleași ca ramura din stânga.

    Luăm m=−2m = -2: ramura din dreapta este 2x2+12x^2 + 1 și f(1)=3f(1) = 3.

    Verifică-te

    În ce punct x≤0x \le 0 ia ramura din stânga, −2x+1-2x + 1, tot valoarea 33?
    La fel pentru orice m≤0m \le 0: f(1)=1−mf(1) = 1 - m, iar ramura din stânga ia valoarea 1−m1 - m în x=m2≤0x = \frac m2 \le 0:
    f(m2)=−m+1=f(1),m2≠1\begin{aligned} f\left(\tfrac m2\right) &= -m + 1 = f(1), \\ \tfrac m2 &\ne 1 \end{aligned}
    Pentru m=0m = 0 perechea este f(0)=f(1)=1f(0) = f(1) = 1. Deci pentru m≤0m \le 0 funcția nu este injectivă.
    −2−1123−1123456Oxy
    −2x+1-2x + 1
    2x2+12x^2 + 1
    y=3y = 3

    Pentru m=−2m = -2: f(−1)=f(1)=3f(-1) = f(1) = 3.

Răspuns
ff este injectivă exact pentru m∈(0,+∞)m \in (0, +\infty).

e)f(x)={x,x≤1x3−2mx+2,x>1f(x) = \begin{cases} x, & x \le 1 \\ x^3 - 2mx + 2, & x > 1 \end{cases}

Ramura din stânga urcă până la f(1)=1f(1) = 1. Vezi de unde „pornește” ramura din dreapta (formula ei în x=1x = 1) și compară cu 11.
  1. 1. De unde pornește ramura din dreapta

    Ramura din stânga, f(x)=xf(x) = x pentru x≤1x \le 1, este strict crescătoare și ia toate valorile din (−∞,1](-\infty, 1].

    Ca la a), ff va fi injectivă dacă ramura din dreapta urcă și rămâne deasupra lui 11. Uită-te întâi la formula ei în x=1x = 1: este valoarea de la care pornește (fără s-o atingă, pentru că 11 nu este pe această ramură).

    Verifică-te

    Cât este x3−2mx+2x^3 - 2mx + 2 pentru x=1x = 1?
  2. 2. Dacă m>1m > 1: o pereche cu aceeași imagine

    Pentru m>1m > 1 avem 3−2m<13 - 2m < 1: ramura din dreapta pornește de sub 11, printre valorile ramurii din stânga. Încercăm m=4m = 4, când ramura este x3−8x+2x^3 - 8x + 2.

    Verifică-te

    Pentru m=4m = 4, cât este f(2)f(2)?
    −7−6−5−4−3−2−11234−8−7−6−5−4−3−2−1123456Oxy
    xx

    Pentru m=4m = 4 (ramura din dreapta este x3−8x+2x^3 - 8x + 2): dreapta y=−6y = -6 dă f(−6)=f(2)=−6f(-6) = f(2) = -6.

    Pentru orice m>1m > 1 merge punctul x2=m>1x_2 = \sqrt m > 1:
    f(m)=mm−2mm+2=2−mm\begin{aligned} f(\sqrt m) &= m\sqrt m - 2m\sqrt m \\ &\quad + 2 \\ &= 2 - m\sqrt m \end{aligned}
    Cum mm>1m\sqrt m > 1, numărul x1=2−mmx_1 = 2 - m\sqrt m este mai mic decât 11, deci f(x1)=x1=f(m)f(x_1) = x_1 = f(\sqrt m), cu x1<1<mx_1 < 1 < \sqrt m. Pentru m=4m = 4 regăsim x1=−6x_1 = -6, x2=2x_2 = 2. Deci pentru m>1m > 1 funcția nu este injectivă.
  3. 3. Dacă m≤1m \le 1: ramura din dreapta urcă

    Pentru ramura din dreapta, +2+2 se reduce, iar x13−x23=(x1−x2)(x12+x1x2+x22)x_1^3 - x_2^3 = (x_1 - x_2)(x_1^2 + x_1x_2 + x_2^2) (din gimnaziu; vezi și problema rezolvată 3, p. 72).

    Verifică-te

    Fie g(x)=x3−2mx+2g(x) = x^3 - 2mx + 2, ramura din dreapta. Cât este raportul g(x1)−g(x2)x1−x2\dfrac{g(x_1) - g(x_2)}{x_1 - x_2}?
    Pentru x1,x2>1x_1, x_2 > 1 avem x12+x1x2+x22>1+1+1=3x_1^2 + x_1x_2 + x_2^2 > 1 + 1 + 1 = 3, iar pentru m≤1m \le 1 avem 2m≤22m \le 2. Deci raportul este pozitiv și ramura din dreapta este strict crescătoare.
  4. 4. Dacă m≤1m \le 1: ramura din dreapta rămâne deasupra lui 11

    Pentru x>1x > 1 și m≤1m \le 1 avem −2mx≥−2x-2mx \ge -2x (înmulțim m≤1m \le 1 cu −2x<0-2x < 0). Deci:
    f(x)−1=x3−2mx+1≥x3−2x+1\begin{aligned} f(x) - 1 &= x^3 - 2mx + 1 \\ &\ge x^3 - 2x + 1 \end{aligned}
    Numărul 11 anulează x3−2x+1x^3 - 2x + 1, deci expresia se împarte exact la x−1x - 1.

    Verifică-te

    x3−2x+1=(x−1)⋅(…)x^3 - 2x + 1 = (x - 1) \cdot (\ldots). Ce este în paranteză?

    Deci f(x)>1f(x) > 1 pentru orice x>1x > 1. Pentru x1≤1<x2x_1 \le 1 < x_2: f(x1)≤1<f(x2)f(x_1) \le 1 < f(x_2). Ambele ramuri fiind strict crescătoare, ff este strict crescătoare pe R\mathbb R, deci injectivă.

    Pentru m=1m = 1, ramura din dreapta pornește chiar din (1,1)(1, 1) și graficul urcă tot timpul:

    −3−2−1123−3−2−1123456Oxy
    xx

    Pentru m=1m = 1: y=xy = x până în (1,1)(1, 1), apoi ramura x3−2x+2x^3 - 2x + 2. Graficul urcă tot timpul.

Răspuns
ff este injectivă exact pentru m∈(−∞,1]m \in (-\infty, 1].