← Capitol

Manual · pagina 100

Exercițiul 15 · Șapte funcții și inversele lor

(Activitate pe grupe: abordare individuală a câte unei funcții, apoi prezentare și discuții la nivel de grup) Arătați că următoarele funcții sunt inversabile, determinând în fiecare caz funcția inversă:

a) f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=−2x+1f(x) = -2x + 1;

b) f:[2,∞)→[0,∞)f:[2, \infty) \to [0, \infty), f(x)=x2−4xf(x) = x^2 - 4x;

c) f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={5x−1,x≤0−1+3x,x>0f(x) = \begin{cases} 5x - 1, & x \le 0 \\ -1 + 3x, & x > 0 \end{cases};

d) f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={2x+1,x≥01−x2,x<0f(x) = \begin{cases} 2x + 1, & x \ge 0 \\ 1 - x^2, & x < 0 \end{cases};

e) f:R∖{2}→R∖{1}f:\mathbb R \setminus \{2\} \to \mathbb R \setminus \{1\}, f(x)=x+1x−2f(x) = \dfrac{x + 1}{x - 2};

f) f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={x2−6x+11,x≥3x−1,x<3f(x) = \begin{cases} x^2 - 6x + 11, & x \ge 3 \\ x - 1, & x < 3 \end{cases};

g) f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={x+4−2,x≥−4−−x−4−2,x<−4f(x) = \begin{cases} \sqrt{x + 4} - 2, & x \ge -4 \\ -\sqrt{-x - 4} - 2, & x < -4 \end{cases}.

a)f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)=−2x+1f(x) = -2x + 1

Rezolvă ecuația −2x+1=y-2x + 1 = y în raport cu xx. Dacă are o singură soluție pentru orice yy, ai și bijectivitatea, și inversa.
  1. 1. Rezolvăm f(x)=yf(x) = y

    Fie y∈Ry \in \mathbb R oarecare. Scădem 11 din ambii membri, apoi împărțim la −2-2:
    −2x+1=y  ⇒  −2x=y−1-2x + 1 = y \;\Rightarrow\; -2x = y - 1

    Verifică-te

    Ce xx obții?
  2. 2. Concluzia

    Pentru orice y∈Ry \in \mathbb R, ecuația are soluția unică x=1−y2∈Rx = \dfrac{1 - y}{2} \in \mathbb R. Deci ff este bijectivă, adică inversabilă, iar redenumind variabila:

    f−1:R→Rf^{-1}:\mathbb R \to \mathbb R, f−1(x)=1−x2f^{-1}(x) = \dfrac{1 - x}{2}.

    Verificare:
    f(f−1(x))=−2⋅1−x2+1=−(1−x)+1=x\begin{aligned} &f\left(f^{-1}(x)\right) \\ &\quad = -2 \cdot \frac{1 - x}{2} + 1 \\ &\quad = -(1 - x) + 1 = x \end{aligned}
Răspuns
ff este bijectivă, deci inversabilă, cu f−1:R→Rf^{-1}:\mathbb R \to \mathbb R, f−1(x)=1−x2f^{-1}(x) = \dfrac{1 - x}{2}.

b)f:[2,∞)→[0,∞)f:[2, \infty) \to [0, \infty), f(x)=x2−4xf(x) = x^2 - 4x

Calculează întâi f(2)f(2) și compară cu codomeniul. Scrie apoi x2−4xx^2 - 4x ca un pătrat minus o constantă.
  1. 1. Codomeniul trebuie corectat

    O funcție trebuie să ia valori în codomeniul ei. Dar în capătul domeniului, f(2)=22−4⋅2=−4f(2) = 2^2 - 4 \cdot 2 = -4, care nu este în [0,∞)[0, \infty). Așa cum e scris, codomeniul nu se potrivește (vezi nota de mai sus).

    Ca să aflăm exact ce valori ia ff pe [2,∞)[2, \infty), completăm pătratul (din gimnaziu).

    Verifică-te

    Cum se scrie x2−4xx^2 - 4x ca un pătrat plus o constantă?
    Pentru x≥2x \ge 2, pătratul (x−2)2(x - 2)^2 ia toate valorile din [0,∞)[0, \infty), deci f(x)=(x−2)2−4f(x) = (x - 2)^2 - 4 ia toate valorile din [−4,∞)[-4, \infty). Lucrăm cu f:[2,∞)→[−4,∞)f:[2, \infty) \to [-4, \infty), ca în răspunsul manualului.
  2. 2. Rezolvăm f(x)=yf(x) = y

    Fie y≥−4y \ge -4. Atunci (x−2)2−4=y(x - 2)^2 - 4 = y, adică (x−2)2=y+4≥0(x - 2)^2 = y + 4 \ge 0. Cum x≥2x \ge 2, numărul x−2x - 2 este nenegativ.

    Verifică-te

    Ce x≥2x \ge 2 obții din (x−2)2=y+4(x - 2)^2 = y + 4?
    Soluția există pentru orice y≥−4y \ge -4, este unică și este în [2,∞)[2, \infty). Deci ff este bijectivă, adică inversabilă (manual, p. 97).
  3. 3. Inversa și graficele

    Redenumind variabila: f−1:[−4,∞)→[2,∞)f^{-1}:[-4, \infty) \to [2, \infty), f−1(x)=2+x+4f^{-1}(x) = 2 + \sqrt{x + 4}.
    −5−4−3−2−1123456−5−4−3−2−1123456Oxy
    y=xy = x
    ff
    f−1f^{-1}
    (2,−4)(2, -4)
    (−4,2)(-4, 2)

    Graficul lui ff pornește din (2,−4)(2, -4), sub axa OxOx: valorile negative fac parte din imagine. Graficul inversei este simetricul său față de y=xy = x.

    Observație: dacă s-ar fi păstrat codomeniul [0,∞)[0, \infty), domeniul ar fi trebuit micșorat la [4,∞)[4, \infty), unde f(x)≥0f(x) \ge 0. Inversa ar fi avut aceeași lege, 2+x+42 + \sqrt{x + 4}, dar pe [0,∞)[0, \infty).
Răspuns
Cu codomeniul corect [−4,∞)[-4, \infty): f:[2,∞)→[−4,∞)f:[2, \infty) \to [-4, \infty) este bijectivă, cu f−1:[−4,∞)→[2,∞)f^{-1}:[-4, \infty) \to [2, \infty), f−1(x)=2+x+4f^{-1}(x) = 2 + \sqrt{x + 4}.

c)f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={5x−1,x≤0−1+3x,x>0f(x) = \begin{cases} 5x - 1, & x \le 0 \\ -1 + 3x, & x > 0 \end{cases}

Află ce valori ia fiecare ramură. Inversa are tot două ramuri, despărțite de valoarea pe care o ia ff în x=0x = 0.
  1. 1. Valorile fiecărei ramuri

    Verifică-te

    Ce valori ia prima ramură, 5x−15x - 1 pentru x≤0x \le 0?
    A doua ramură: din x>0x > 0 rezultă 3x>03x > 0, deci −1+3x>−1-1 + 3x > -1. Ea ia valorile din (−1,∞)(-1, \infty).
  2. 2. ff este bijectivă

    Ambele ramuri sunt strict crescătoare, deci fiecare e injectivă pe bucata ei. Mulțimile de valori (−∞,−1](-\infty, -1] și (−1,∞)(-1, \infty) nu au elemente comune, deci două numere de pe ramuri diferite nu pot avea aceeași imagine: ff este injectivă.

    Reuniunea lor este R\mathbb R, deci ff este surjectivă. Așadar ff este bijectivă, adică inversabilă.

    −2−1123−6−5−4−3−2−1123456Oxy
    5x−15x - 1
    −1+3x-1 + 3x

    Cele două ramuri se lipesc în (0,−1)(0, -1): cea stângă coboară sub −1-1, cea dreaptă urcă deasupra.

  3. 3. Inversa, după valoarea lui yy

    Ramura pe care se află soluția lui f(x)=yf(x) = y se alege după yy: pentru y≤−1y \le -1 prima, pentru y>−1y > -1 a doua.

    Verifică-te

    Pentru ce xx avem f(x)=2f(x) = 2?
    În general: pentru y≤−1y \le -1, 5x−1=y5x - 1 = y dă x=y+15≤0x = \dfrac{y + 1}{5} \le 0; pentru y>−1y > -1, −1+3x=y-1 + 3x = y dă x=y+13>0x = \dfrac{y + 1}{3} > 0. Redenumind variabila:
    f−1(x)={x+15,x≤−1x+13,x>−1f^{-1}(x) = \begin{cases} \dfrac{x + 1}{5}, & x \le -1 \\[6pt] \dfrac{x + 1}{3}, & x > -1 \end{cases}
Răspuns
ff este bijectivă, cu f−1:R→Rf^{-1}:\mathbb R \to \mathbb R, f−1(x)=x+15f^{-1}(x) = \dfrac{x + 1}{5} pentru x≤−1x \le -1 și f−1(x)=x+13f^{-1}(x) = \dfrac{x + 1}{3} pentru x>−1x > -1.

d)f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={2x+1,x≥01−x2,x<0f(x) = \begin{cases} 2x + 1, & x \ge 0 \\ 1 - x^2, & x < 0 \end{cases}

Ce valori ia 1−x21 - x^2 când xx este negativ? Pe ramura aceea, când rezolvi x2=…x^2 = \dots, semnul lui xx îți spune ce rădăcină păstrezi.
  1. 1. Valorile fiecărei ramuri

    Prima ramură: din x≥0x \ge 0 rezultă 2x+1≥12x + 1 \ge 1, deci ea ia valorile din [1,∞)[1, \infty), cu f(0)=1f(0) = 1.

    Verifică-te

    Ce valori ia a doua ramură, 1−x21 - x^2 pentru x<0x < 0?
  2. 2. ff este bijectivă

    Prima ramură este strict crescătoare. A doua la fel: când x<0x < 0 crește spre 00, x2x^2 scade, deci 1−x21 - x^2 crește.

    Mulțimile de valori [1,∞)[1, \infty) și (−∞,1)(-\infty, 1) nu se suprapun, deci ff este injectivă, iar reuniunea lor este R\mathbb R, deci ff este surjectivă. Așadar ff este bijectivă, adică inversabilă.

    −3−2−1123−4−3−2−112345Oxy
    1−x21 - x^2
    2x+12x + 1

    Ramura stângă urcă spre (0,1)(0, 1), dar punctul (0,1)(0, 1) aparține ramurii drepte, care pornește din el.

  3. 3. Inversa, după valoarea lui yy

    Pentru y≥1y \ge 1: din 2x+1=y2x + 1 = y rezultă x=y−12≥0x = \dfrac{y - 1}{2} \ge 0.

    Pentru y<1y < 1: soluția este pe ramura cu x<0x < 0, iar 1−x2=y1 - x^2 = y dă x2=1−y>0x^2 = 1 - y > 0.

    Verifică-te

    Ce xx obții din x2=1−yx^2 = 1 - y, pe ramura x<0x < 0?
    Redenumind variabila:
    f−1(x)={x−12,x≥1−1−x,x<1f^{-1}(x) = \begin{cases} \dfrac{x - 1}{2}, & x \ge 1 \\[6pt] -\sqrt{1 - x}, & x < 1 \end{cases}
Răspuns
ff este bijectivă, cu f−1:R→Rf^{-1}:\mathbb R \to \mathbb R, f−1(x)=x−12f^{-1}(x) = \dfrac{x - 1}{2} pentru x≥1x \ge 1 și f−1(x)=−1−xf^{-1}(x) = -\sqrt{1 - x} pentru x<1x < 1.

e)f:R∖{2}→R∖{1}f:\mathbb R \setminus \{2\} \to \mathbb R \setminus \{1\}, f(x)=x+1x−2f(x) = \dfrac{x + 1}{x - 2}

Rezolvă x+1x−2=y\dfrac{x + 1}{x - 2} = y: înmulțește cu numitorul și adună termenii cu xx într-un membru. Verifică apoi că soluția nu este 22.
  1. 1. Rezolvăm f(x)=yf(x) = y

    Fie y≠1y \ne 1. Ca în exercițiul rezolvat 1 de la p. 95, înmulțim cu x−2≠0x - 2 \ne 0:
    x+1x−2=y  ⇒  x+1=yx−2y\frac{x + 1}{x - 2} = y \;\Rightarrow\; x + 1 = yx - 2y

    Verifică-te

    Ce obții după ce aduni termenii cu xx în membrul drept și restul în stânga?
  2. 2. Soluția este unică și e în domeniu

    Cum y≠1y \ne 1, putem împărți la y−1y - 1: x=2y+1y−1x = \dfrac{2y + 1}{y - 1}, singura soluție.

    Mai trebuie ca x≠2x \ne 2. Dacă 2y+1y−1=2\dfrac{2y + 1}{y - 1} = 2, atunci 2y+1=2y−22y + 1 = 2y - 2, adică 1=−21 = -2, imposibil. Deci soluția este în domeniu.

    Pentru orice y∈R∖{1}y \in \mathbb R \setminus \{1\} ecuația are o soluție unică în R∖{2}\mathbb R \setminus \{2\}, deci ff este bijectivă, adică inversabilă. (De aceea a fost exclus 11 din codomeniu: x+1x−2=1\frac{x + 1}{x - 2} = 1 ar cere x+1=x−2x + 1 = x - 2, imposibil.)

  3. 3. Inversa

    Redenumind variabila: f−1:R∖{1}→R∖{2}f^{-1}:\mathbb R \setminus \{1\} \to \mathbb R \setminus \{2\}, f−1(x)=2x+1x−1f^{-1}(x) = \dfrac{2x + 1}{x - 1}.

    Verifică-te

    Cât este f−1(3)f^{-1}(3)?
Răspuns
ff este bijectivă, cu f−1:R∖{1}→R∖{2}f^{-1}:\mathbb R \setminus \{1\} \to \mathbb R \setminus \{2\}, f−1(x)=2x+1x−1f^{-1}(x) = \dfrac{2x + 1}{x - 1}.

f)f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={x2−6x+11,x≥3x−1,x<3f(x) = \begin{cases} x^2 - 6x + 11, & x \ge 3 \\ x - 1, & x < 3 \end{cases}

Completează pătratul în x2−6x+11x^2 - 6x + 11 ca să vezi ce valori ia pentru x≥3x \ge 3. Compară cu valorile lui x−1x - 1 pentru x<3x < 3.
  1. 1. Ramura cu x2x^2

    Completăm pătratul (din gimnaziu): jumătate din coeficientul lui xx este −3-3, iar (x−3)2=x2−6x+9(x - 3)^2 = x^2 - 6x + 9.

    Verifică-te

    Cum se scrie x2−6x+11x^2 - 6x + 11?
    Pentru x≥3x \ge 3, (x−3)2(x - 3)^2 ia toate valorile din [0,∞)[0, \infty) și crește odată cu xx. Deci prima ramură este strict crescătoare și ia valorile din [2,∞)[2, \infty), cu f(3)=2f(3) = 2.
  2. 2. ff este bijectivă

    A doua ramură: pentru x<3x < 3, x−1<2x - 1 < 2, deci ia valorile din (−∞,2)(-\infty, 2), strict crescător.

    Mulțimile de valori [2,∞)[2, \infty) și (−∞,2)(-\infty, 2) nu se suprapun și împreună dau R\mathbb R. Deci ff este injectivă și surjectivă, adică bijectivă și inversabilă.

    −2−1123456−3−2−1123456Oxy
    x−1x - 1
    x2−6x+11x^2 - 6x + 11

    Ramura dreaptă pornește din (3,2)(3, 2) și urcă. Ramura stângă ajunge oricât de aproape de (3,2)(3, 2), dar punctul aparține ramurii drepte.

  3. 3. Inversa, după valoarea lui yy

    Pentru y≥2y \ge 2 soluția este pe ramura x≥3x \ge 3: (x−3)2=y−2(x - 3)^2 = y - 2, iar din x−3≥0x - 3 \ge 0 rezultă x=3+y−2x = 3 + \sqrt{y - 2}. Pentru y<2y < 2, din x−1=yx - 1 = y rezultă x=y+1<3x = y + 1 < 3.

    Verifică-te

    Pentru ce xx avem f(x)=6f(x) = 6?
    Redenumind variabila:
    f−1(x)={x+1,x<23+x−2,x≥2f^{-1}(x) = \begin{cases} x + 1, & x < 2 \\ 3 + \sqrt{x - 2}, & x \ge 2 \end{cases}
Răspuns
ff este bijectivă, cu f−1:R→Rf^{-1}:\mathbb R \to \mathbb R, f−1(x)=x+1f^{-1}(x) = x + 1 pentru x<2x < 2 și f−1(x)=3+x−2f^{-1}(x) = 3 + \sqrt{x - 2} pentru x≥2x \ge 2.

g)f:R→Rf:\mathbb R \to \mathbb R, f(x)={x+4−2,x≥−4−−x−4−2,x<−4f(x) = \begin{cases} \sqrt{x + 4} - 2, & x \ge -4 \\ -\sqrt{-x - 4} - 2, & x < -4 \end{cases}

Un radical este mereu ≥0\ge 0. Ce spune asta despre valorile fiecărei ramuri față de −2-2? La inversă, izolează radicalul și ridică la pătrat.
  1. 1. Valorile fiecărei ramuri

    Prima ramură: pentru x≥−4x \ge -4, x+4\sqrt{x + 4} ia toate valorile din [0,∞)[0, \infty) și crește odată cu xx. Deci x+4−2\sqrt{x + 4} - 2 ia valorile din [−2,∞)[-2, \infty), strict crescător.

    Verifică-te

    Ce valori ia a doua ramură, −−x−4−2-\sqrt{-x - 4} - 2 pentru x<−4x < -4?
    Și a doua ramură este strict crescătoare: când xx crește spre −4-4, −x−4-x - 4 scade, radicalul scade, iar cu minus în față valoarea crește.
  2. 2. ff este bijectivă

    Mulțimile de valori [−2,∞)[-2, \infty) și (−∞,−2)(-\infty, -2) nu se suprapun și împreună dau R\mathbb R. Cu ramurile strict crescătoare, ff este injectivă și surjectivă, deci bijectivă și inversabilă.
    −9−8−7−6−5−4−3−2−1123−9−8−7−6−5−4−3−2−1123Oxy
    y=xy = x
    ff
    f−1f^{-1}

    Graficul lui ff trece prin (−4,−2)(-4, -2) și urcă tot timpul. Graficul inversei, simetricul său față de y=xy = x, trece prin (−2,−4)(-2, -4).

  3. 3. Inversa, după valoarea lui yy

    Pentru y≥−2y \ge -2: x+4=y+2≥0\sqrt{x + 4} = y + 2 \ge 0, deci x+4=(y+2)2x + 4 = (y + 2)^2 și x=(y+2)2−4≥−4x = (y + 2)^2 - 4 \ge -4.

    Pentru y<−2y < -2: −−x−4=y+2-\sqrt{-x - 4} = y + 2, deci −x−4=−(y+2)>0\sqrt{-x - 4} = -(y + 2) > 0. Ridicăm la pătrat: −x−4=(y+2)2-x - 4 = (y + 2)^2.

    Verifică-te

    Ce xx obții din −x−4=(y+2)2-x - 4 = (y + 2)^2?
    Redenumind variabila:
    f−1(x)={−(x+2)2−4,x<−2(x+2)2−4,x≥−2f^{-1}(x) = \begin{cases} -(x + 2)^2 - 4, & x < -2 \\ (x + 2)^2 - 4, & x \ge -2 \end{cases}
Răspuns
ff este bijectivă, cu f−1:R→Rf^{-1}:\mathbb R \to \mathbb R, f−1(x)=−(x+2)2−4f^{-1}(x) = -(x + 2)^2 - 4 pentru x<−2x < -2 și f−1(x)=(x+2)2−4f^{-1}(x) = (x + 2)^2 - 4 pentru x≥−2x \ge -2.