← Capitol

Manual · pagina 83

Exercițiul 12 · Compunerea cu o funcție mărginită

a) Demonstrează că dacă f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R este mărginită, atunci oricare ar fi g:R→Rg : \mathbb R \to \mathbb R, f∘gf \circ g este mărginită.

b) Verifică faptul că funcțiile f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R sunt mărginite:

i) f(x)={x3+x+3}f(x) = \{x^3 + x + 3\};

ii) f(x)=2(x+1)2(x+1)4+1f(x) = \dfrac{2(x + 1)^2}{(x + 1)^4 + 1}.

({t}\{t\} este partea fracționară a numărului real tt.)

a)Demonstrează că dacă f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R este mărginită, atunci oricare ar fi g:R→Rg : \mathbb R \to \mathbb R, f∘gf \circ g este mărginită.

Orice valoare (f∘g)(x)=f(g(x))(f \circ g)(x) = f(g(x)) este, de fapt, o valoare a lui ff. În ce punct?
  1. 1. Ce înseamnă mărginită, pe un exemplu

    Exemplu: f(y)=1y2+1f(y) = \dfrac{1}{y^2 + 1}. Numitorul este cel puțin 11, deci 0<f(y)≤10 < f(y) \le 1 pentru orice yy: ff este mărginită.

    Luăm o funcție gg care nu e deloc mărginită, g(x)=x3g(x) = x^3. Atunci (f∘g)(x)=f(x3)=1x6+1(f \circ g)(x) = f(x^3) = \dfrac{1}{x^6 + 1}.

    Verifică-te

    Este (f∘g)(x)=1x6+1(f \circ g)(x) = \dfrac{1}{x^6 + 1} mărginită?
  2. 2. Demonstrația

    Fie ff mărginită: există m,Mm, M cu m≤f(y)≤Mm \le f(y) \le M pentru orice y∈Ry \in \mathbb R.

    Fie g:R→Rg : \mathbb R \to \mathbb R oarecare și x∈Rx \in \mathbb R fixat. Vrem să arătăm că și f(g(x))f(g(x)) este între mm și MM.

    Verifică-te

    De ce este m≤f(g(x))≤Mm \le f(g(x)) \le M?
    m≤f(g(x))≤M,∀x∈Rm \le f(g(x)) \le M, \quad \forall x \in \mathbb R
    Adică m≤(f∘g)(x)≤Mm \le (f \circ g)(x) \le M pentru orice xx: f∘gf \circ g este mărginită, chiar cu aceleași margini ca ff.
    −2−1,5−1−0,50,511,520,250,50,7511,251,5Oxy
    f∘gf \circ g

    Graficul lui 1x6+1\frac{1}{x^6 + 1} rămâne între y=0y = 0 și y=1y = 1, banda lui ff.

  3. 3. Ordinea contează

    Pentru g∘fg \circ f concluzia nu mai e valabilă. Cu același f(x)=1x2+1∈(0,1]f(x) = \dfrac{1}{x^2 + 1} \in (0, 1] și g(y)=1yg(y) = \dfrac1y pentru y≠0y \ne 0, g(0)=0g(0) = 0:

    (g∘f)(x)=1f(x)=x2+1(g \circ f)(x) = \dfrac{1}{f(x)} = x^2 + 1, care crește oricât, deci nu e mărginită.

    Contează funcția aplicată ultima: dacă ea e mărginită, compusa e sigur mărginită (dacă nu, compusa poate fi nemărginită, ca aici).

Răspuns
Dacă m≤f(y)≤Mm \le f(y) \le M pentru orice y∈Ry \in \mathbb R, atunci, pentru orice xx, cu y=g(x)y = g(x) obținem m≤(f∘g)(x)≤Mm \le (f \circ g)(x) \le M. Deci f∘gf \circ g este mărginită, oricare ar fi gg.

b)

Verifică faptul că funcțiile f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R sunt mărginite:

i) f(x)={x3+x+3}f(x) = \{x^3 + x + 3\};

ii) f(x)=2(x+1)2(x+1)4+1f(x) = \dfrac{2(x + 1)^2}{(x + 1)^4 + 1}.

Scrie fiecare funcție ca o compunere în care funcția aplicată ultima este mărginită, apoi folosește a). La ii), notează t=(x+1)2t = (x + 1)^2.
  1. 1. i) Partea fracționară

    Ideea de la a): dacă scriem f=u∘gf = u \circ g cu uu mărginită, atunci ff este mărginită, oricum ar fi gg.

    Verifică-te

    Cum se scrie f(x)={x3+x+3}f(x) = \{x^3 + x + 3\} ca o compunere u∘gu \circ g?
    Funcția u(t)={t}u(t) = \{t\} este mărginită: 0≤u(t)<10 \le u(t) < 1 pentru orice tt. După a), f=u∘gf = u \circ g este mărginită:
    0≤f(x)<1,∀x∈R0 \le f(x) < 1, \quad \forall x \in \mathbb R
    De exemplu, f(1)={5}=0f(1) = \{5\} = 0 și f(0,5)={3,625}=0,625f(0{,}5) = \{3{,}625\} = 0{,}625.
  2. 2. ii) O substituție

    Expresia (x+1)2(x + 1)^2 apare și la numărător, și la numitor. Notăm t=(x+1)2t = (x + 1)^2; atunci t≥0t \ge 0, iar f(x)=h(t)f(x) = h(t), cu h(t)=2tt2+1h(t) = \dfrac{2t}{t^2 + 1}: tot o compunere, f=h∘kf = h \circ k, unde k(x)=(x+1)2k(x) = (x + 1)^2.

    Verifică-te

    De ce numitorul (x+1)4+1(x + 1)^4 + 1 devine t2+1t^2 + 1?
  3. 3. ii) Marginile lui 2tt2+1\frac{2t}{t^2 + 1} pentru t≥0t \ge 0

    Ca în exemplul cu medicamentul de la p. 73 (4xx2+1≤2\frac{4x}{x^2 + 1} \le 2), comparăm numărătorul cu numitorul. Jos: pentru t≥0t \ge 0, h(t)≥0h(t) \ge 0. Sus: h(t)≤1h(t) \le 1 înseamnă 2t≤t2+12t \le t^2 + 1.

    Verifică-te

    De ce este adevărată inegalitatea 2t≤t2+12t \le t^2 + 1?
    Deci 0≤f(x)≤10 \le f(x) \le 1 pentru orice xx: ff este mărginită. (Și fără t≥0t \ge 0, din (t+1)2≥0{(t + 1)^2 \ge 0} rezultă h(t)≥−1h(t) \ge -1, deci hh e mărginită pe tot R\mathbb R, iar a) dă direct concluzia.)
    Marginile sunt chiar atinse. Valoarea 00 se obține pentru t=0t = 0, adică x=−1x = -1. Valoarea 11 se obține pentru t=1t = 1, adică (x+1)2=1(x + 1)^2 = 1.

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui xx este f(x)=1f(x) = 1?
    −3−2−110,250,50,7511,251,5Oxy
    ff

    Graficul de la ii) stă între y=0y = 0 și y=1y = 1 și le atinge în x=−1x = -1, respectiv x=−2x = -2 și x=0x = 0.

Răspuns

i) 0≤f(x)<10 \le f(x) < 1, deoarece f=u∘gf = u \circ g cu u(t)={t}u(t) = \{t\} mărginită.

ii) 0≤f(x)≤10 \le f(x) \le 1, deoarece, cu t=(x+1)2≥0t = (x + 1)^2 \ge 0, f(x)=2tt2+1f(x) = \frac{2t}{t^2 + 1} și 2t≤t2+12t \le t^2 + 1.

Ambele funcții sunt mărginite.