← Capitol

Manual · pagina 83

Exercițiul 15 · Când f∘ff \circ f și f∘f∘ff \circ f \circ f sunt date

a) Demonstrează că nu există o funcție f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R cu proprietățile (f∘f)(x)=4x(f \circ f)(x) = 4x și (f∘f∘f)(x)=3x(f \circ f \circ f)(x) = 3x pentru orice xx real.

b) Identifică o relație între aa și bb astfel încât să existe funcții f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R cu proprietățile (f∘f)(x)=ax(f \circ f)(x) = ax și (f∘f∘f)(x)=bx(f \circ f \circ f)(x) = bx pentru orice xx real și află apoi funcțiile.

a)Demonstrează că nu există f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R cu (f∘f)(x)=4x(f \circ f)(x) = 4x și (f∘f∘f)(x)=3x(f \circ f \circ f)(x) = 3x, ∀x∈R\forall x \in \mathbb R.

Presupune că o astfel de funcție există. Compunerea f∘f∘ff \circ f \circ f se poate citi ca (f∘f)(f \circ f) aplicată lui f(x)f(x). Ce afli despre f(x)f(x)?
  1. 1. Ce se cere și cum începem

    Trebuie arătat că nicio funcție nu are ambele proprietăți. Nu putem încerca toate funcțiile, așa că folosim reducerea la absurd (din capitolul 1): presupunem că o astfel de ff există și ajungem la o contradicție.

    Nu știm formula lui ff. Știm doar ce fac compunerile ei, deci lucrăm cu definiția compunerii.

  2. 2. Citim f∘f∘ff \circ f \circ f ca (f∘f)∘f(f \circ f) \circ f

    Prin asociativitate, f∘f∘f=(f∘f)∘ff \circ f \circ f = (f \circ f) \circ f. Deci

    (f∘f∘f)(x)=(f∘f)(f(x)).(f \circ f \circ f)(x) = (f \circ f)\big(f(x)\big).

    Prima proprietate spune că (f∘f)(y)=4y(f \circ f)(y) = 4y pentru orice număr real yy. Aplicăm această regulă numărului y=f(x)y = f(x).

    Verifică-te

    Cu ce este egal (f∘f)(f(x))(f \circ f)\big(f(x)\big)?
    Pe de altă parte, a doua proprietate spune că (f∘f∘f)(x)=3x(f \circ f \circ f)(x) = 3x. Cele două scrieri ale aceluiași număr trebuie să fie egale:
    4f(x)=3x,decif(x)=34x, ∀x∈R4 f(x) = 3x, \quad \text{deci} \quad f(x) = \frac34 x, \ \forall x \in \mathbb R
  3. 3. Contradicția

    Am aflat că, dacă ff există, formula ei este obligatoriu f(x)=34xf(x) = \frac34 x. Verificăm dacă ea respectă prima proprietate, de exemplu în x=1x = 1.

    Verifică-te

    Pentru f(x)=34xf(x) = \dfrac34 x, cât este f(f(1))f(f(1))?

    Prima proprietate cere (f∘f)(1)=4⋅1=4(f \circ f)(1) = 4 \cdot 1 = 4, dar am obținut 916≠4\frac{9}{16} \ne 4. În general, (f∘f)(x)=916x(f \circ f)(x) = \frac{9}{16}x, nu 4x4x.

    Presupunerea ne-a dus la o contradicție, deci nu există o funcție cu ambele proprietăți.

Răspuns
Dacă ff ar exista, atunci (f∘f)(f(x))=4f(x)=3x(f \circ f)(f(x)) = 4f(x) = 3x, deci f(x)=34xf(x) = \frac34 x. Dar atunci (f∘f)(x)=916x≠4x(f \circ f)(x) = \frac{9}{16}x \ne 4x, contradicție. Deci nu există o astfel de funcție.

b)Ce relație trebuie să existe între aa și bb ca să existe f:R→Rf : \mathbb R \to \mathbb R cu (f∘f)(x)=ax(f \circ f)(x) = ax și (f∘f∘f)(x)=bx(f \circ f \circ f)(x) = bx, ∀x∈R\forall x \in \mathbb R? Află funcțiile.

Repetă ideea de la a): scrie f∘f∘ff \circ f \circ f ca (f∘f)∘f(f \circ f) \circ f. Vei obține o egalitate între af(x)a f(x) și bxbx; desparte cazurile a≠0a \ne 0 și a=0a = 0.
  1. 1. Aceeași idee ca la a)

    Presupunem că ff are ambele proprietăți. Ca la a), prin asociativitatea compunerii (manual, p. 80), f∘f∘f=(f∘f)∘ff \circ f \circ f = (f \circ f) \circ f, iar regula (f∘f)(y)=ay(f \circ f)(y) = ay se aplică numărului y=f(x)y = f(x):

    (f∘f∘f)(x)=(f∘f)(f(x))=af(x).\begin{aligned} (f \circ f \circ f)(x) &= (f \circ f)\big(f(x)\big) \\ &= a f(x). \end{aligned}

    Dar (f∘f∘f)(x)=bx(f \circ f \circ f)(x) = bx. Deci, pentru orice xx real:

    a⋅f(x)=bxa \cdot f(x) = b x
    Ca să aflăm f(x)f(x) ar trebui să împărțim la aa, ceea ce merge doar dacă a≠0a \ne 0. De aceea tratăm separat cazurile a≠0a \ne 0 și a=0a = 0.
  2. 2. Cazul a≠0a \ne 0

    Împărțim la aa: f(x)=baxf(x) = \dfrac ba x. Notăm k=bak = \dfrac ba, deci f(x)=kxf(x) = kx. Funcția este obligatoriu de această formă; rămâne să vedem când respectă proprietățile.

    Compunem: (f∘f)(x)=f(kx)=k⋅kx=k2x(f \circ f)(x) = f(kx) = k \cdot kx = k^2 x. Prima proprietate cere k2x=axk^2 x = ax pentru orice xx, adică k2=ak^2 = a.

    Verifică-te

    Ce relație între aa și bb dă k2=ak^2 = a, pentru k=bak = \dfrac ba?

    Și a doua proprietate? (f∘f∘f)(x)=k3x(f \circ f \circ f)(x) = k^3 x, iar k3x=k⋅k2x=ba⋅ax=bxk^3 x = k \cdot k^2 x = \frac ba \cdot a x = bx: este respectată automat.

    Cum a3=b2≥0a^3 = b^2 \ge 0 și a≠0a \ne 0, avem a>0a > 0, iar k2=ak^2 = a dă k=ak = \sqrt a sau k=−ak = -\sqrt a. Semnul lui kk este semnul lui bb, pentru că b=kab = ka și a>0a > 0:

    dacă b=aab = a\sqrt a, atunci f(x)=a xf(x) = \sqrt a\, x;

    dacă b=−aab = -a\sqrt a, atunci f(x)=−a xf(x) = -\sqrt a\, x.

  3. 3. Cazul a=0a = 0

    Egalitatea af(x)=bxa f(x) = bx devine 0=bx0 = bx pentru orice xx; pentru x=1x = 1 rezultă b=0b = 0. Și aici b2=a3b^2 = a^3, pentru că ambele sunt 00.

    Acum proprietățile cer f(f(x))=0f(f(x)) = 0 și f(f(f(x)))=0f(f(f(x))) = 0 pentru orice xx. A doua rezultă din prima: f(f(f(x)))=(f∘f)(f(x))=0f(f(f(x))) = (f \circ f)\big(f(x)\big) = 0.

    Funcția constantă f(x)=0f(x) = 0 convine. Dar nu este singura: de exemplu, f(x)=0f(x) = 0 pentru x≤0x \le 0 și f(x)=−xf(x) = -x pentru x>0x > 0. Pentru x>0x > 0, f(x)=−x<0f(x) = -x < 0, deci f(f(x))=0f(f(x)) = 0; pentru x≤0x \le 0, f(f(x))=f(0)=0f(f(x)) = f(0) = 0.

  4. 4. Concluzia, pe un exemplu

    Funcții ff există exact când b2=a3b^2 = a^3. Pentru a≠0a \ne 0 funcția este unică, f(x)=baxf(x) = \dfrac ba x; pentru a=b=0a = b = 0 sunt chiar mai multe.

    De exemplu, a=4a = 4 și b=8b = 8 verifică 82=64=438^2 = 64 = 4^3, iar f(x)=84x=2xf(x) = \frac84 x = 2x: (f∘f)(x)=4x(f \circ f)(x) = 4x și (f∘f∘f)(x)=8x(f \circ f \circ f)(x) = 8x.

    Verifică-te

    Pentru a=9a = 9 și b=−27b = -27, ce funcție ff obții?
Răspuns
Relația este b2=a3b^2 = a^3. Pentru a≠0a \ne 0 (deci a>0a > 0): f(x)=baxf(x) = \dfrac ba x, adică f(x)=a xf(x) = \sqrt a\, x dacă b=aab = a\sqrt a și f(x)=−a xf(x) = -\sqrt a\, x dacă b=−aab = -a\sqrt a. Pentru a=b=0a = b = 0: orice ff cu f(f(x))=0f(f(x)) = 0, de exemplu f(x)=0f(x) = 0. Exemplu: a=4a = 4, b=8b = 8, f(x)=2xf(x) = 2x.