← Capitol

Metoda inducției matematice

Pasul 1 din 9

Un tipar

Adună numerele impare, pe rând: 1=1{1 = 1}, 1+3=4{1 + 3 = 4}, 1+3+5=9{1 + 3 + 5 = 9}, 1+3+5+7=16{1 + 3 + 5 + 7 = 16}.
1357

1+3+5+7=16=421+3+5+7=16=4^2

Fiecare număr impar e un „L” care mărește pătratul cu un rând și o coloană. Ghicim:

Sn=1+3+5+⋯+(2n−1)=n2.S_n = 1 + 3 + 5 + \dots + (2n - 1) = n^2.

Dar am verificat doar 4 cazuri. Ajunge o presupunere?

Atenție la generalizări pripite

Matematicianul Pierre Fermat (1601–1665) a studiat numerele de forma 22n+12^{2^n} + 1, cu n∈Nn \in \mathbb{N}:
nn22n+12^{2^n} + 1e prim?
0033da
1155da
221717da
33257257da
4465 53765\,537da
Toate cele cinci sunt prime. Fermat a crezut că așa e pentru orice nn.

Verifică-te

Fie P(n)P(n): „22n+12^{2^n} + 1 este prim”. Știm că P(0),…,P(4)P(0), \dots, P(4) sunt adevărate. Este P(n)P(n) adevărată pentru orice n∈Nn \in \mathbb{N}?

Domino

P(1)P(1)
P(2)P(2)
P(3)P(3)
P(4)P(4)
P(5)P(5)
P(6)P(6)
P(7)P(7)

Ai un șir de piese de domino, fără sfârșit. Ca să fii sigur că toate cad, îți ajung două lucruri:

I. Prima piesă cade (o împingi tu).

II. Oricare piesă, dacă cade, o dărâmă pe următoarea.

Din I cade prima. Din II cade a doua, apoi a treia, și tot așa. Nu trebuie să vezi fiecare piesă căzând.

Etapele, pe exemplul nostru

P(n)P(n): „Sn=n2S_n = n^2”, unde Sn=1+3+⋯+(2n−1){S_n = 1 + 3 + \dots + (2n - 1)} și n≥1n \ge 1.

Etapa I (prima piesă). P(1)P(1): 1=121 = 1^2. Adevărat.

Etapa II (o piesă o dărâmă pe următoarea). Fie k≥1k \ge 1. Nu știm încă dacă P(k)P(k) e adevărată. Arătăm doar că, dacă este, atunci și P(k+1)P(k + 1) este.

Presupunem deci Sk=k2S_k = k^2. Suma Sk+1S_{k+1} are în plus următorul număr impar, 2k+12k + 1:

Sk+1=Sk+(2k+1)=k2+2k+1=(k+1)2\begin{aligned} S_{k+1} &= S_k + (2k + 1) \\ &= k^2 + 2k + 1 = (k + 1)^2 \end{aligned}
P(1)P(1)⇒\RightarrowP(2)P(2)⇒\RightarrowP(3)P(3)⇒\Rightarrow…\dots
Etapa I împinge prima piesă, iar etapa II le dărâmă, pe rând, pe toate. Deci P(n)P(n) e adevărată pentru orice n≥1n \ge 1.
De ce funcționează?

De ce funcționează?

1357

1+3+5+7=16=421+3+5+7=16=4^2

Etapa II, desenată. Pătratul 3×33 \times 3 are 9 pătrățele. Îi lipim un „L” de 2⋅3+1=72 \cdot 3 + 1 = 7 pătrățele și obținem pătratul 4×44 \times 4.

La fel pentru orice kk: un rând de kk, o coloană de kk și colțul fac 2k+12k + 1 pătrățele, iar pătratul k×kk \times k devine (k+1)×(k+1){(k + 1) \times (k + 1)}. Manualul numește asta „demonstrație fără cuvinte”.

Verifică-te

Vrei să demonstrezi 1+2+⋯+n=n(n+1)2{1 + 2 + \dots + n = \frac{n(n + 1)}{2}}. În etapa II, ce adaugi la suma până la kk ca să obții suma până la k+1k + 1?

Nu începem mereu de la 1

Până acum prima piesă a fost P(1)P(1). Ea poate fi și P(0)P(0) (în manual, 0∈N0 \in \mathbb{N}) sau chiar una mai încolo. Compară 2n2^n cu n2n^2:
nn2n2^nn2n^22n>n22^n > n^2?
001100A
112211A
224444F
338899F
4416161616F
5532322525A
6664643636A
771281284949A

Verifică-te

Vrei să demonstrezi prin inducție că 2n>n22^n > n^2. De la ce nn pornești?

Pasul II la inegalitate

0501001501234567n
  • 2n2^n
  • n2n^2

P(n)P(n): „2n>n22^n > n^2”, pentru n≥5n \ge 5. Etapa I: 32>2532 > 25.

Etapa II. Fie k≥5k \ge 5. Dacă 2k>k22^k > k^2 (ipoteza de inducție), dublăm:

2k+1=2⋅2k>2k22^{k+1} = 2 \cdot 2^k > 2k^2

Mai trebuie 2k2≥(k+1)2{2k^2 \ge (k + 1)^2}, adică k2≥2k+1{k^2 \ge 2k + 1}. Pentru k≥5k \ge 5: k2≥5k=2k+3k>2k+1{k^2 \ge 5k = 2k + 3k > 2k + 1}. Rezultă 2k+1>2k2≥(k+1)2{2^{k+1} > 2k^2 \ge (k + 1)^2}, adică P(k+1)P(k + 1) e adevărată.

Deci P(n)P(n) e adevărată pentru orice n≥5n \ge 5.

Fără prima piesă nu merge

?
P(1)P(1)
P(2)P(2)
P(3)P(3)
P(4)P(4)
P(5)P(5)
P(6)P(6)
P(7)P(7)

Cineva susține că 1+2+⋯+n=n2+n+22{1 + 2 + \dots + n = \frac{n^2 + n + 2}{2}}.

Etapa II merge: dacă formula ar fi adevărată pentru kk, adăugăm k+1k + 1:

1+⋯+k+(k+1)=k2+k+22+(k+1)=k2+3k+42=(k+1)2+(k+1)+22\begin{aligned} &1 + \dots + k + (k + 1) \\ &= \frac{k^2 + k + 2}{2} + (k + 1) \\ &= \frac{k^2 + 3k + 4}{2} \\ &= \frac{(k + 1)^2 + (k + 1) + 2}{2} \end{aligned}
Exact formula pentru k+1k + 1. Acum câteva valori:
nn1+⋯+n1 + \dots + nn2+n+22\frac{n^2 + n + 2}{2}
111122
223344
336677
4410101111

Verifică-te

Ce nu merge în această „demonstrație”?
Cum scrie manualul

Cum scrie manualul

Fie m∈Nm \in \mathbb{N} fixat și un predicat p(n)p(n), n∈Nn \in \mathbb{N}, n≥mn \ge m. Ca să arătăm că (∀) n≥m, p(n){(\forall)\, n \ge m,\ p(n)} este adevărată, verificăm două etape:

I. Etapa de verificare (inițială): p(m)p(m) este adevărată (mm este valoarea de inițiere).

II. Etapa de demonstrație (pasul de inducție propriu-zis): implicația p(k)→p(k+1){p(k) \to p(k + 1)} este adevărată pentru orice k∈Nk \in \mathbb{N}, k≥mk \ge m. Aici p(k)p(k) se numește ipoteza de inducție.

Dacă ambele etape au loc, p(n)p(n) e adevărată pentru orice n≥mn \ge m. Metoda se mai numește principiul inducției matematice.