← Capitol

Culegere Burtea · Progresii aritmetice · ex. 15

Exercițiul 15 · Trei numere în progresie aritmetică

Să se determine xx astfel încât numerele de mai jos să se afle în progresie aritmetică în ordinea dată.

a)x+2x+2, 2x+32x+3, 4x+54x+5

Trei numere sunt în progresie aritmetică exact atunci când cel din mijloc este media aritmetică a celorlalte două. Scrie această egalitate și rezolvă ecuația în xx.
  1. 1. Ce ni se cere

    Cele trei numere depind de xx. De exemplu, pentru x=0x = 0 ele sunt 22, 33, 55: de la 22 la 33 se urcă cu 11, iar de la 33 la 55 se urcă cu 22. Salturile diferă, deci pentru x=0x = 0 numerele nu sunt în progresie aritmetică.

    Căutăm valorile lui xx pentru care cele două salturi sunt egale. „În ordinea dată” înseamnă că x+2x + 2 este primul termen, 2x+32x + 3 al doilea și 4x+54x + 5 al treilea.

  2. 2. Ideea: termenul din mijloc este media vecinilor

    Metoda este cea din exemplul rezolvat 4. Trei numere uu, vv, ww sunt în progresie aritmetică exact atunci când saltul de la uu la vv este egal cu saltul de la vv la ww:
    v−u=w−v  ⟺  2v=u+w\begin{aligned} & v - u = w - v \\ & \iff 2v = u + w \end{aligned}
    Termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor: v=u+w2v = \frac{u + w}{2}.
    O singură ecuație spune tot ce cere enunțul, în ambele sensuri.
  3. 3. Scriem și rezolvăm ecuația

    Aici v=2x+3v = 2x + 3, u=x+2u = x + 2, w=4x+5w = 4x + 5. Înmulțești paranteza cu 2 și aduni termenii din dreapta:
    2(2x+3)=(x+2)+(4x+5)4x+6=5x+7\begin{aligned} 2(2x + 3) &= (x + 2) \\ &\quad + (4x + 5) \\ 4x + 6 &= 5x + 7 \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este xx din ecuația 4x+6=5x+74x + 6 = 5x + 7?
  4. 4. Verificăm

    Pentru x=−1x = -1 calculezi cele trei numere:
    NumărPentru x=−1x = -1
    x+2x + 2−1+2=1-1 + 2 = 1
    2x+32x + 3−2+3=1-2 + 3 = 1
    4x+54x + 5−4+5=1-4 + 5 = 1

    Verifică-te

    Numerele 11, 11, 11 formează o progresie aritmetică?
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru x=−1x = -1 (se obțin 11, 11, 11, cu rația 00).

b)3x−63x-6, x+3x+3, 5x+75x+7

Metoda de la a): dublul termenului din mijloc este egal cu suma vecinilor. De data aceasta xx iese fracție.
  1. 1. Scriem ecuația

    Metoda este cea de la a). Termenul din mijloc este x+3x + 3, iar vecinii lui sunt 3x−63x - 6 și 5x+75x + 7:
    2(x+3)=(3x−6)+(5x+7)2x+6=8x+1\begin{aligned} 2(x + 3) &= (3x - 6) \\ &\quad + (5x + 7) \\ 2x + 6 &= 8x + 1 \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este xx din ecuația 2x+6=8x+12x + 6 = 8x + 1?
  2. 2. Verificăm cu fracții

    Pentru x=56x = \frac56 calculezi numerele și le scrii cu numitorul 6:
    NumărPentru x=56x = \frac56
    3x−63x - 652−6=−72=−216\frac52 - 6 = -\frac72 = -\frac{21}{6}
    x+3x + 356+186=236\frac56 + \frac{18}{6} = \frac{23}{6}
    5x+75x + 7256+426=676\frac{25}{6} + \frac{42}{6} = \frac{67}{6}
    Saltul este 236−(−216)=446\frac{23}{6} - \left(-\frac{21}{6}\right) = \frac{44}{6}, iar 676−236=446\frac{67}{6} - \frac{23}{6} = \frac{44}{6} ✓. Rația este 223\frac{22}{3}.
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru x=56x = \frac56 (rația este 223\frac{22}{3}).

c)3x−63x-6, 5x−85x-8, x2−4x^2-4

Metoda de la a): dublul termenului din mijloc este egal cu suma vecinilor. Acum apare x2x^2, deci obții o ecuație de gradul al doilea, pe care o rezolvi cu discriminantul, ca în gimnaziu.
  1. 1. Ce e nou: ecuația este de gradul al doilea

    Metoda este cea de la a) și din exemplul rezolvat 4. Termenul din mijloc este 5x−85x - 8:
    2(5x−8)=(3x−6)+(x2−4)10x−16=x2+3x−10\begin{aligned} 2(5x - 8) &= (3x - 6) \\ &\quad + (x^2 - 4) \\ 10x - 16 &= x^2 + 3x - 10 \end{aligned}
    Treci totul în partea în care x2x^2 are semnul plus. Din 10x−1610x - 16 scazi 10x10x și adaugi 1616 pe ambele părți:
    x2−7x+6=0x^2 - 7x + 6 = 0
    Ecuație de gradul al doilea cu a=1a = 1, b=−7b = -7, c=6c = 6.
    Discriminantul îl cunoști din gimnaziu: Δ=b2−4ac\Delta = b^2 - 4ac.

    Verifică-te

    Cât este discriminantul Δ=b2−4ac\Delta = b^2 - 4ac?
  2. 2. Rădăcinile și verificarea

    Δ=5\sqrt{\Delta} = 5, iar −b=7-b = 7:
    x1=7−52=1x2=7+52=6\begin{aligned} x_1 &= \dfrac{7 - 5}{2} = 1 \\ x_2 &= \dfrac{7 + 5}{2} = 6 \end{aligned}
    Pentru x=6x = 6 numerele sunt 3⋅6−6=123 \cdot 6 - 6 = 12, 5⋅6−8=225 \cdot 6 - 8 = 22 și 62−4=326^2 - 4 = 32: salturile sunt 1010 și 1010 ✓.

    Verifică-te

    Pentru x=1x = 1 numerele sunt −3-3, −3-3, −3-3. Rămâne x=1x = 1 soluție?
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru x=1x = 1 (se obțin −3-3, −3-3, −3-3) și pentru x=6x = 6 (se obțin 1212, 2222, 3232). Deci x∈{1,6}x \in \{1, 6\}.

d)5x−35x-3, 44, x2+5x^2+5

Metoda de la a). Termenul din mijloc este chiar numărul 44, care nu depinde de xx. Ecuația 2⋅4=(5x−3)+(x2+5)2 \cdot 4 = (5x - 3) + (x^2 + 5) este de gradul al doilea.
  1. 1. Scriem ecuația

    Termenul din mijloc este 44: nu conține pe xx, dar regula rămâne aceeași, 2v=u+w2v = u + w.
    2⋅4=(5x−3)+(x2+5)8=x2+5x+2\begin{aligned} 2 \cdot 4 &= (5x - 3) + (x^2 + 5) \\ 8 &= x^2 + 5x + 2 \end{aligned}

    Verifică-te

    Treci totul în dreapta, ca x2x^2 să rămână cu plus. Ce ecuație obții?
  2. 2. Rezolvăm și verificăm

    Aici a=1a = 1, b=5b = 5, c=−6c = -6, deci Δ=52−4⋅1⋅(−6)=25+24=49\Delta = 5^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-6) = 25 + 24 = 49 și Δ=7\sqrt{\Delta} = 7. Atenție: −4ac-4ac este +24+24, pentru că cc este negativ.
    x1=−5−72=−6x2=−5+72=1\begin{aligned} x_1 &= \dfrac{-5 - 7}{2} = -6 \\ x_2 &= \dfrac{-5 + 7}{2} = 1 \end{aligned}
    Pentru x=1x = 1 numerele sunt 22, 44, 66, cu rația 22 ✓. Pentru x=−6x = -6 primele două numere sunt 5⋅(−6)−3=−335 \cdot (-6) - 3 = -33 și 44.

    Verifică-te

    Cât este al treilea număr, x2+5x^2 + 5, pentru x=−6x = -6?
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru x=1x = 1 (se obțin 22, 44, 66) și pentru x=−6x = -6 (se obțin −33-33, 44, 4141). Deci x∈{−6,1}x \in \{-6, 1\}.

e)2x2−x−82x^2-x-8, x2+x−4x^2+x-4, 2x2−3x2x^2-3x

Metoda de la a). După ce strângi termenii asemenea, x2x^2 se reduce parțial și rămâne o ecuație fără termen liber. Rezolv-o dând factor comun, nu împărțind la xx.
  1. 1. Scriem ecuația

    Termenul din mijloc este x2+x−4x^2 + x - 4. Mai întâi strângi termenii din dreapta:
    2(x2+x−4)=(2x2−x−8)+(2x2−3x)\begin{aligned} & 2(x^2 + x - 4) \\ &= (2x^2 - x - 8) \\ &\quad + (2x^2 - 3x) \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este (2x2−x−8)+(2x2−3x)(2x^2 - x - 8) + (2x^2 - 3x)?
  2. 2. Rezolvăm fără să împărțim la xx

    Ecuația este 2x2+2x−8=4x2−4x−82x^2 + 2x - 8 = 4x^2 - 4x - 8. Treci totul în dreapta, unde x2x^2 are coeficient pozitiv:
    0=2x2−6x0=2x(x−3)\begin{aligned} 0 &= 2x^2 - 6x \\ 0 &= 2x(x - 3) \end{aligned}
    Dai factor comun pe 2x2x, ca în gimnaziu.

    Verifică-te

    Pentru ce valori ale lui xx este 2x(x−3)=02x(x - 3) = 0?
    Verificare: pentru x=0x = 0 numerele sunt −8-8, −4-4, 00 (rația 44); pentru x=3x = 3 sunt 77, 88, 99 (rația 11) ✓. Ambele valori sunt bune.
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru x=0x = 0 (se obțin −8-8, −4-4, 00) și pentru x=3x = 3 (se obțin 77, 88, 99). Deci x∈{0,3}x \in \{0, 3\}.

f)x−1x\dfrac{x-1}{x}, x−2x\dfrac{x-2}{x}, x−3x\dfrac{x-3}{x}

Numitorul xx trebuie să fie diferit de 00, altfel numerele nu există. Aplică 2v=u+w2v = u + w și înmulțește cu xx.
  1. 1. Domeniul și ecuația

    Numerele sunt fracții cu numitorul xx, deci trebuie x≠0x \ne 0. Pentru x=0x = 0 ele nu există.

    Aplicăm regula 2v=u+w2v = u + w:

    2⋅x−2x=x−1x+x−3x\begin{aligned} 2 \cdot \dfrac{x - 2}{x} &= \dfrac{x - 1}{x} \\ &\quad + \dfrac{x - 3}{x} \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este suma din dreapta, x−1x+x−3x\frac{x-1}{x} + \frac{x-3}{x}?
  2. 2. O egalitate adevărată pentru orice xx

    Înmulțești cu xx (permis, pentru că x≠0x \ne 0). În stânga, 2(x−2)=2x−42(x - 2) = 2x - 4:
    2x−4=2x−42x - 4 = 2x - 4
    Egalitatea este adevărată pentru orice xx.
    Ecuația nu ne restrânge valorile lui xx. Singura limită vine din enunț: x≠0x \ne 0. Verifică pe un exemplu.

    Verifică-te

    Pentru x=2x = 2 numerele sunt 12\frac12, 00, −12-\frac12. Care este rația?
    Același rezultat îl dau direct salturile dintre numerele vecine:
    x−2x−x−1x=−1xx−3x−x−2x=−1x\begin{aligned} \dfrac{x - 2}{x} - \dfrac{x - 1}{x} &= -\dfrac1x \\ \dfrac{x - 3}{x} - \dfrac{x - 2}{x} &= -\dfrac1x \end{aligned}
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru orice x∈R∗x \in \mathbb{R}^*, adică pentru orice x≠0x \ne 0. Rația este −1x-\frac1x.

g)2x−12x2x - \dfrac{1}{2x}, x−1xx - \dfrac1x, x2−2x\dfrac x2 - \dfrac2x, cu x≠0x \ne 0

Aplică 2v=u+w2v = u + w. Ca să scapi de fracții, înmulțește ambii membri cu 2x2x (permis, pentru că x≠0x \ne 0).
  1. 1. Scriem ecuația și strângem termenii

    Regula 2v=u+w2v = u + w cu termenul din mijloc x−1xx - \frac1x:
    2(x−1x)=(2x−12x)+(x2−2x)\begin{aligned} 2\left(x - \dfrac1x\right) &= \left(2x - \dfrac{1}{2x}\right) \\ &\quad + \left(\dfrac x2 - \dfrac2x\right) \end{aligned}
    În dreapta, 2x+x2=5x22x + \frac x2 = \frac{5x}{2}, iar fracțiile cu xx la numitor le grupezi:
    2x−2x=5x2−(12x+2x)\begin{aligned} 2x - \dfrac2x &= \dfrac{5x}{2} \\ &\quad - \left(\dfrac{1}{2x} + \dfrac2x\right) \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este 12x+2x\frac{1}{2x} + \frac2x?
  2. 2. Înmulțim cu 2x2x și rezolvăm

    Ecuația este 2x−2x=5x2−52x2x - \frac2x = \frac{5x}{2} - \frac{5}{2x}. Înmulțești fiecare termen cu 2x2x:
    4x2−4=5x2−51=x2\begin{aligned} 4x^2 - 4 &= 5x^2 - 5 \\ 1 &= x^2 \end{aligned}
    Treci 4x24x^2 în dreapta și −5-5 în stânga: −4+5=5x2−4x2-4 + 5 = 5x^2 - 4x^2.

    Verifică-te

    Care sunt valorile lui xx din x2=1x^2 = 1?
    Verificare: pentru x=1x = 1 numerele sunt 32\frac32, 00, −32-\frac32 (rația −32-\frac32); pentru x=−1x = -1 sunt −32-\frac32, 00, 32\frac32 (rația 32\frac32) ✓. Ambele valori sunt diferite de 00.
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru x=1x = 1 (se obțin 32\frac32, 00, −32-\frac32) și pentru x=−1x = -1 (se obțin −32-\frac32, 00, 32\frac32). Deci x∈{−1,1}x \in \{-1, 1\}.

h)3x−13^x - 1, 3x3^x, 3x+13^x + 1

Pentru un xx fixat, 3x3^x este un număr oarecare, același în toate cele trei expresii. Notează-l tt și aplică 2v=u+w2v = u + w pentru t−1t - 1, tt, t+1t + 1.
  1. 1. Ce e nou: 3x3^x este doar un număr

    Puterea 3x3^x apare în toate cele trei numere. Pentru un xx ales, 3x3^x este pur și simplu un număr. De exemplu, pentru x=2x = 2 este 32=93^2 = 9, pentru x=0x = 0 este 30=13^0 = 1, iar pentru x=−1x = -1 este 3−1=133^{-1} = \frac13. Puterile cu exponent întreg le știi din gimnaziu; exponenții reali vin mai târziu, în capitolul 3C, iar aici nu ne trebuie.

    Același număr apare în toți cei trei termeni, deci îl notăm t=3xt = 3^x. Numerele devin t−1t - 1, tt, t+1t + 1 și aplicăm regula 2v=u+w2v = u + w cu v=tv = t. Dublul termenului din mijloc este 2t2t, iar în dreapta trebuie să aduni vecinii.

    Verifică-te

    Cât este suma din dreapta, (t−1)+(t+1)(t - 1) + (t + 1)?
    2t=(t−1)+(t+1)2t = (t - 1) + (t + 1)
    Ecuația se reduce la 2t=2t2t = 2t.
  2. 2. Adevărat pentru orice xx

    Ecuația devine 2t=2t2t = 2t, adevărată pentru orice tt, deci pentru orice xx. Se vede și din salturi: de la t−1t - 1 la tt se urcă 11, iar de la tt la t+1t + 1 se urcă tot 11, oricât ar fi tt. Rația este mereu 11.

    Verifică-te

    Pentru x=−1x = -1 avem 3x=133^x = \frac13. Cât este primul număr, 3x−13^x - 1?
Răspuns
Numerele sunt în progresie aritmetică pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, cu rația 11.