← Capitol

Culegere Burtea · Progresii geometrice · ex. 2

Exercițiul 2 · Suma primilor nn termeni

Fie (bn)n≥1(b_n)_{n\ge1} progresie geometrică de rație qq și SnS_n suma primilor nn termeni ai acesteia. Calculați în fiecare dintre cazurile următoare elementele cerute:

a)S3=40S_3 = 40, S6=60S_6 = 60. Calculați S9S_9.

Scrie S3S_3 și S6S_6 cu formula sumei și împarte-le: b1b_1 și 1−q1 - q se simplifică. Pentru 1−q61 - q^6 folosește diferența de pătrate, cu q3q^3 în loc de xx.
  1. 1. Ce ni se cere

    SnS_n este suma primilor nn termeni: Sn=b1+b2+⋯+bnS_n = b_1 + b_2 + \dots + b_n. Știm S3=40S_3 = 40 (primii trei termeni) și S6=60S_6 = 60 (primii șase), iar S9S_9 este suma primilor nouă.

    Avem două condiții, iar progresia are două necunoscute, b1b_1 și qq. Folosim formula sumei din breviarul culegerii, pentru q≠1q \neq 1:

    Sn=b1(1−qn)1−qS_n = \dfrac{b_1 (1 - q^n)}{1 - q}
    Cazul q=1q = 1 nu poate fi aici: atunci toți termenii ar fi egali cu b1b_1, deci S3=3b1S_3 = 3b_1 și S6=6b1=2S3=80S_6 = 6b_1 = 2 S_3 = 80, nu 60. Prin urmare q≠1q \neq 1 și formula de mai sus se aplică.
  2. 2. Ideea: împărțim S6S_6 la S3S_3

    Scriem cele două sume cu formula și le împărțim, ca în exemplul rezolvat 5, ca să dispară b1b_1:
    S6S3=b1(1−q6)1−qb1(1−q3)1−q=1−q61−q3\begin{aligned} \dfrac{S_6}{S_3} &= \dfrac{\dfrac{b_1 (1 - q^6)}{1 - q}}{\dfrac{b_1 (1 - q^3)}{1 - q}} \\ &= \dfrac{1 - q^6}{1 - q^3} \end{aligned}
    Se simplifică b1b_1 și 1−q1 - q. Împărțirea e permisă pentru că S3=40≠0S_3 = 40 \neq 0.
    Din gimnaziu, diferența de pătrate este x2−y2=(x−y)(x+y)x^2 - y^2 = (x - y)(x + y). Scrie 1−q61 - q^6 ca diferență de pătrate, cu x=1x = 1 și y=q3y = q^3, pentru că q6=(q3)2q^6 = (q^3)^2.

    Verifică-te

    Ce rămâne din 1−q61−q3\dfrac{1 - q^6}{1 - q^3} după simplificare?
    În stânga avem S6S3=6040=32\frac{S_6}{S_3} = \frac{60}{40} = \frac32, deci 1+q3=321 + q^3 = \frac32.
    q3=12q^3 = \dfrac12
  3. 3. Calculăm S9S_9

    Nu trebuie să aflăm qq (este 123\sqrt[3]{\frac12}, un număr care nu se scrie simplu) și nici b1b_1. Același procedeu dă pe S9S_9 în funcție de S3S_3:
    S9=b1(1−q9)1−q=b1(1−q3)1−q⋅(1+q3+q6)=S3⋅(1+q3+q6)\begin{aligned} S_9 &= \dfrac{b_1 (1 - q^9)}{1 - q} \\ &= \dfrac{b_1 (1 - q^3)}{1 - q} \\ &\quad \cdot (1 + q^3 + q^6) \\ &= S_3 \cdot (1 + q^3 + q^6) \end{aligned}
    Am folosit diferența de cuburi din gimnaziu, 1−x3=(1−x)(1+x+x2)1 - x^3 = (1 - x)(1 + x + x^2), cu x=q3x = q^3: 1−q9=(1−q3)(1+q3+q6)1 - q^9 = (1 - q^3)(1 + q^3 + q^6). Cum q3=12q^3 = \frac12, avem q6=(q3)2=14q^6 = \left(q^3\right)^2 = \frac14.

    Verifică-te

    Cât este 1+q3+q61 + q^3 + q^6?
    S9=40⋅74=70S_9 = 40 \cdot \dfrac74 = 70
  4. 4. Verificăm

    Aceeași formulă, aplicată la S6S_6, dă S6=S3(1+q3)=40⋅32=60S_6 = S_3 (1 + q^3) = 40 \cdot \frac32 = 60 ✓, adică exact valoarea din enunț. Mai avem o verificare din structură: termenii 4, 5, 6 sunt termenii 1, 2, 3 înmulțiți cu q3=12q^3 = \frac12, deci suma lor este 12⋅40=20\frac12 \cdot 40 = 20 și 40+20=6040 + 20 = 60. Următorii trei dau 12⋅20=10\frac12 \cdot 20 = 10, deci S9=60+10=70S_9 = 60 + 10 = 70 ✓.
Răspuns
Suma primilor nouă termeni este S9=70S_9 = 70.

b)b8=33⋅b5b_8 = 3\sqrt3 \cdot b_5, S4=12(3+3)S_4 = 12(\sqrt3 + 3). Calculați b1b_1 și qq.

Din prima relație, b8=b5⋅q3b_8 = b_5 \cdot q^3. Apoi S4S_4 cu formula sumei, unde q4q^4 se calculează ușor.
  1. 1. Rația din b8=33⋅b5b_8 = 3\sqrt3 \cdot b_5

    Metoda e aceeași ca la a): scriem condițiile prin b1b_1 și qq. Prima relație leagă doi termeni, iar de la b5b_5 la b8b_8 sunt trei pași, deci b8=b5⋅q3b_8 = b_5 \cdot q^3. Egalând cu 33⋅b53\sqrt3 \cdot b_5 și împărțind la b5b_5 (nu e 0, altfel și S4S_4 ar fi 0), obținem q3=33q^3 = 3\sqrt3.

    Căutăm un număr real al cărui cub este 333\sqrt3. Cubul conține un radical, deci și qq conține unul: ce număr de forma m\sqrt{m} are cubul 333\sqrt3? Observă că 3=3⋅33 = \sqrt3 \cdot \sqrt3.

    Verifică-te

    Cât este qq?
  2. 2. Din S4S_4 aflăm b1b_1

    Cu q=3q = \sqrt3 avem q4=(q2)2=32=9q^4 = \left(q^2\right)^2 = 3^2 = 9. Formula sumei devine
    S4=b1(1−q4)1−q=b1(1−9)1−3=8b13−1=8b1(3+1)(3−1)(3+1)=8b1(3+1)2=4b1(3+1)\begin{aligned} S_4 &= \dfrac{b_1 (1 - q^4)}{1 - q} \\ &= \dfrac{b_1 (1 - 9)}{1 - \sqrt3} \\ &= \dfrac{8 b_1}{\sqrt3 - 1} \\ &= \dfrac{8 b_1 (\sqrt3 + 1)}{(\sqrt3 - 1)(\sqrt3 + 1)} \\ &= \dfrac{8 b_1 (\sqrt3 + 1)}{2} \\ &= 4 b_1 (\sqrt3 + 1) \end{aligned}
    Am amplificat cu conjugatul 3+1\sqrt3 + 1, ca în gimnaziu: (3−1)(3+1)=3−1=2(\sqrt3 - 1)(\sqrt3 + 1) = 3 - 1 = 2.
    În enunț, S4=12(3+3)S_4 = 12(\sqrt3 + 3), iar 3+3=3(1+3)\sqrt3 + 3 = \sqrt3 (1 + \sqrt3). Deci 12(3+3)=123(3+1)12(\sqrt3 + 3) = 12\sqrt3 (\sqrt3 + 1) și ecuația este
    4b1(3+1)=123(3+1)\begin{gathered} 4 b_1 (\sqrt3 + 1) \\ = 12\sqrt3 (\sqrt3 + 1) \end{gathered}

    Verifică-te

    Cât este b1b_1?
  3. 3. Verificăm în enunț

    Cu b1=33b_1 = 3\sqrt3 și q=3q = \sqrt3 primii termeni sunt 33, 9, 93, 27,…3\sqrt3,\ 9,\ 9\sqrt3,\ 27, \dots (fiecare se înmulțește cu 3\sqrt3).
    S4=33+9+93+27=123+36=12(3+3)\begin{aligned} S_4 &= 3\sqrt3 + 9 + 9\sqrt3 + 27 \\ &= 12\sqrt3 + 36 \\ &= 12(\sqrt3 + 3) \end{aligned}
    Cele două sume se potrivesc cu enunțul.
    Pentru prima relație: b5=273b_5 = 27\sqrt3 și b8=b5⋅q3=273⋅33=243b_8 = b_5 \cdot q^3 = 27\sqrt3 \cdot 3\sqrt3 = 243, iar 33⋅b5=33⋅273=2433\sqrt3 \cdot b_5 = 3\sqrt3 \cdot 27\sqrt3 = 243 ✓.
Răspuns
Primul termen este b1=33b_1 = 3\sqrt3, iar rația este q=3q = \sqrt3.

c)b1=12b_1 = \frac12, bn=164b_n = \frac{1}{64}, Sn=6364S_n = \frac{63}{64}. Calculați nn.

Formula sumei conține qnq^n, dar bn=b1qn−1b_n = b_1 q^{n-1} îți dă qn=q⋅qn−1q^n = q \cdot q^{n-1}. Înlocuiește și află întâi qq, apoi nn.
  1. 1. Ce e nou: nn este necunoscută

    Până acum nn era dat. Aici trebuie aflat, și îl avem doar în exponenți. Pentru a scăpa de qnq^n din formula sumei folosim ultimul termen: bn=b1qn−1b_n = b_1 q^{n-1}, deci q⋅bn=b1qnq \cdot b_n = b_1 q^n și
    Sn=b1(1−qn)1−q=b1−q⋅bn1−q\begin{aligned} S_n &= \dfrac{b_1 (1 - q^n)}{1 - q} \\ &= \dfrac{b_1 - q \cdot b_n}{1 - q} \end{aligned}
    Înlocuim b1=12b_1 = \frac12, bn=164b_n = \frac1{64} și Sn=6364S_n = \frac{63}{64}, apoi eliminăm numitorii înmulțind cu 64 (1−q1 - q nu e 0):
    12−q641−q=636432−q=63(1−q)62q=31\begin{aligned} \dfrac{\frac12 - \frac{q}{64}}{1 - q} &= \dfrac{63}{64} \\ 32 - q &= 63(1 - q) \\ 62 q &= 31 \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este qq?
  2. 2. Aflăm nn din bn=164b_n = \frac1{64}

    Cu q=12q = \frac12, termenul general este bn=12⋅(12)n−1=(12)nb_n = \frac12 \cdot \left(\frac12\right)^{n-1} = \left(\frac12\right)^n. Condiția bn=164b_n = \frac{1}{64} înseamnă (12)n=164\left(\frac12\right)^n = \frac{1}{64}, adică 2n=642^n = 64.

    Verifică-te

    Care este numărul natural nn cu 2n=642^n = 64?
    Verificare: termenii sunt 12,14,18,116,132,164\frac12, \frac14, \frac18, \frac1{16}, \frac1{32}, \frac1{64}, iar 164\frac1{64} este al șaselea. Suma lor este
    32+16+8+4+2+164=6364\dfrac{32 + 16 + 8 + 4 + 2 + 1}{64} = \dfrac{63}{64}
    Se potrivește cu S6=6364S_6 = \frac{63}{64}.
Răspuns
Rația este q=12q = \frac12 și n=6n = 6.

d)b1=1b_1 = 1, S10S5=244\frac{S_{10}}{S_5} = 244. Calculați S3S_3.

Scrie S10S_{10} și S5S_5 cu formula sumei și simplifică raportul, ca la a). Folosește 1−q10=(1−q5)(1+q5)1 - q^{10} = (1 - q^5)(1 + q^5).
  1. 1. Rația din raportul sumelor

    Ca la a), scriem raportul cu formula sumei. Cu b1=1b_1 = 1, q≠1q \neq 1 (dacă q=1q = 1, raportul ar fi 105=2\frac{10}{5} = 2, nu 244):
    S10S5=1−q101−q5=(1−q5)(1+q5)1−q5=1+q5\begin{aligned} \dfrac{S_{10}}{S_5} &= \dfrac{1 - q^{10}}{1 - q^5} \\ &= \dfrac{(1 - q^5)(1 + q^5)}{1 - q^5} \\ &= 1 + q^5 \end{aligned}
    Diferența de pătrate, din gimnaziu: 1−q10=1−(q5)21 - q^{10} = 1 - (q^5)^2.
    Deci 1+q5=2441 + q^5 = 244, adică q5=243q^5 = 243. Încearcă numere naturale mici: 25=322^5 = 32, deci qq e mai mare decât 2.

    Verifică-te

    Care este rația qq?
  2. 2. Calculăm S3S_3

    Cu b1=1b_1 = 1 și q=3q = 3, primii trei termeni sunt 11, 33 și 99.

    Verifică-te

    Cât este S3=1+3+9S_3 = 1 + 3 + 9?
    Cu formula sumei obținem același număr: S3=1−331−3=−26−2=13S_3 = \dfrac{1 - 3^3}{1 - 3} = \dfrac{-26}{-2} = 13. Verificare pentru raport: S5=1+3+9+27+81=121S_5 = 1 + 3 + 9 + 27 + 81 = 121 și S10=S5(1+q5)=121⋅244S_{10} = S_5 (1 + q^5) = 121 \cdot 244, deci S10S5=244\frac{S_{10}}{S_5} = 244 ✓.
Răspuns
Rația este q=3q = 3 și S3=13S_3 = 13.

e)b1+b5=51b_1 + b_5 = 51, b2+b6=102b_2 + b_6 = 102, Sn=3069S_n = 3069. Calculați nn.

Scoate b1b_1 factor comun în primele două relații și împarte-le. Apoi, cu b1b_1 și qq cunoscute, scrie Sn=3069S_n = 3069 ca ecuație în qnq^n.
  1. 1. Aflăm qq și b1b_1

    Scriem primele două relații prin b1b_1 și qq și scoatem factorul comun:
    b1+b5=b1+b1q4=b1(1+q4)=51b2+b6=b1q+b1q5=b1q(1+q4)=102\begin{aligned} b_1 + b_5 &= b_1 + b_1 q^4 \\ &= b_1 (1 + q^4) = 51 \\ b_2 + b_6 &= b_1 q + b_1 q^5 \\ &= b_1 q (1 + q^4) = 102 \end{aligned}
    A doua relație este prima înmulțită cu qq. Împărțim a doua la prima, ceea ce se poate pentru că b1(1+q4)=51≠0b_1 (1 + q^4) = 51 \neq 0:

    Verifică-te

    Ce obținem?
    Cu q=2q = 2, prima relație este b1(1+24)=17b1=51b_1 (1 + 2^4) = 17 b_1 = 51, deci b1=3b_1 = 3.
  2. 2. Din Sn=3069S_n = 3069 aflăm nn

    Formula sumei, cu b1=3b_1 = 3 și q=2q = 2:
    Sn=3(1−2n)1−2=3(2n−1)3(2n−1)=30692n−1=10232n=1024\begin{aligned} S_n &= \dfrac{3 (1 - 2^n)}{1 - 2} \\ &= 3 (2^n - 1) \\ 3 (2^n - 1) &= 3069 \\ 2^n - 1 &= 1023 \\ 2^n &= 1024 \end{aligned}
    Ca să găsim nn scriem puterile lui 2: 21=22^1 = 2, 22=42^2 = 4, 23=82^3 = 8, 24=162^4 = 16, 25=322^5 = 32. Încearcă să combini aceste puteri: 2a⋅2b=2a+b2^a \cdot 2^b = 2^{a+b}.

    Verifică-te

    Care este nn cu 2n=10242^n = 1024?
    Puterile lui 2 cresc strict, deci n=10n = 10 este singura soluție. Verificare: termenii sunt 3,6,12,24,48,96,192,384,768,15363, 6, 12, 24, 48, 96, 192, 384, 768, 1536, cu suma 30693069 ✓, iar b1+b5=3+48=51b_1 + b_5 = 3 + 48 = 51 ✓ și b2+b6=6+96=102b_2 + b_6 = 6 + 96 = 102 ✓.
Răspuns
Rația este q=2q = 2, primul termen este b1=3b_1 = 3 și n=10n = 10.