← Capitol

Culegere Burtea · Șiruri · ex. 8

Exercițiul 8 · Un șir care se repetă

Se consideră șirul (an)n∈N∗(a_n)_{n\in\mathbb N^*} definit prin a1=4a_1 = 4, a2=8a_2 = 8 și an+2=an+1ana_{n+2} = \frac{a_{n+1}}{a_n}, ∀n∈N∗\forall n \in \mathbb{N}^*.

a)Termenii a3a_3, a4a_4, a5a_5, a6a_6.

Ca în exemplul rezolvat 4: dă lui nn valorile 1,2,3,41, 2, 3, 4 pe rând. Fiecare termen se obține din ceilalți doi dinaintea lui: an+2=an+1ana_{n+2} = \frac{a_{n+1}}{a_n}.
  1. 1. Ce ni se cere

    Șirul e dat printr-o relație de recurență: știm primii doi termeni, a1=4a_1 = 4 și a2=8a_2 = 8, iar fiecare termen următor se obține din ceilalți doi dinaintea lui, prin
    an+2=an+1ana_{n+2} = \dfrac{a_{n+1}}{a_n}
    Termenul nou este termenul de dinainte împărțit la cel de dinaintea lui.
    Cerința e să afli a3a_3, a4a_4, a5a_5, a6a_6. Nu ai nevoie de o formulă în nn: ca în exemplul rezolvat 4, dai lui nn valorile 1,2,3,…1, 2, 3, \ldots pe rând și îi afli pe rând pe a3a_3, a4a_4 și așa mai departe.
  2. 2. Dăm lui nn valorile 1,2,3,41, 2, 3, 4

    Pentru n=1n = 1 relația spune a3=a2a1a_3 = \frac{a_2}{a_1}. Indicii se citesc așa: an+2a_{n+2} pentru n=1n = 1 este a3a_3, an+1a_{n+1} este a2a_2 și ana_n este a1a_1.
    a3=a2a1=84=2a_3 = \dfrac{a_2}{a_1} = \dfrac{8}{4} = 2
    Pentru n=2n = 2: a4=a3a2a_4 = \frac{a_3}{a_2}. Numărătorul este termenul pe care tocmai l-ai aflat.

    Verifică-te

    Cât este a4a_4?
    Pentru n=3n = 3: a5=a4a3=1/42a_5 = \frac{a_4}{a_3} = \frac{1/4}{2}. Împărțirea unei fracții la 2 înseamnă înmulțirea cu 12\frac12, deci a5=14⋅12=18a_5 = \frac14 \cdot \frac12 = \frac18.

    Verifică-te

    Pentru n=4n = 4: a6=a5a4=1/81/4a_6 = \frac{a_5}{a_4} = \frac{1/8}{1/4}. Cât este a6a_6?
    a1a_1a2a_2a3a_3a4a_4a5a_5a6a_6
    44882214\frac1418\frac1812\frac12
Răspuns
a3=2a_3 = 2, a4=14a_4 = \frac14, a5=18a_5 = \frac18, a6=12a_6 = \frac12.

b)Verifică a1=a7a_1 = a_7 și a2=a8a_2 = a_8.

Continuă calculul de la a): a7=a6a5a_7 = \frac{a_6}{a_5} și a8=a7a6a_8 = \frac{a_7}{a_6}. Pentru a6a_6 și a5a_5 folosește rezultatele de la a).
  1. 1. Încă doi termeni

    Aceeași metodă ca la a), cu n=5n = 5 și n=6n = 6. Din a) știm a5=18a_5 = \frac18 și a6=12a_6 = \frac12.
    a7=a6a5=1/21/8=12⋅8=4a_7 = \dfrac{a_6}{a_5} = \dfrac{1/2}{1/8} = \dfrac12 \cdot 8 = 4

    Verifică-te

    Pentru n=6n = 6: a8=a7a6a_8 = \dfrac{a_7}{a_6}. Cât este a8a_8?
  2. 2. Concluzia: șirul se repetă

    Am obținut a7=4=a1a_7 = 4 = a_1 și a8=8=a2a_8 = 8 = a_2, deci verificarea este făcută.

    Ce înseamnă asta? Fiecare termen depinde doar de ceilalți doi dinaintea lui. Dacă a7a_7 și a8a_8 sunt aceiași ca a1a_1 și a2a_2, următorul, a9a_9, se calculează la fel ca a3a_3 și iese 22, apoi a10=a4a_{10} = a_4 și așa mai departe. Șirul se repetă din 6 în 6 termeni:

    4,  8,  2,  14,  18,  12,4,  8,  2,  14,  …\begin{aligned} &4, \; 8, \; 2, \; \tfrac14, \; \tfrac18, \; \tfrac12, \\ &4, \; 8, \; 2, \; \tfrac14, \; \ldots \end{aligned}
    Un grup de 6 termeni, repetat la nesfârșit. Spunem că șirul este periodic, cu perioada 6.
    Aceasta ajută la restul exercițiului: pentru a2010a_{2010} nu mai calculezi 2010 termeni, ci folosești repetarea.
Răspuns
a7=4=a1a_7 = 4 = a_1 și a8=8=a2a_8 = 8 = a_2, deci șirul se repetă din 6 în 6 termeni: an+6=ana_{n+6} = a_n.

c)Determină a2010a_{2010}.

De la b) știi că șirul se repetă din 6 în 6. Împarte 2010 la 6 și vezi ce rest iese: restul spune ce loc ocupă termenul în grupul de 6.
  1. 1. Ce e nou: folosim perioada

    Să calculezi 2010 termeni unul după altul nu e o idee bună. De la b) știm însă că an+6=ana_{n+6} = a_n: după 6 termeni totul se repetă. Tehnica aceasta, cu perioada, nu apare în exemplele rezolvate ale culegerii, dar folosește ceva ce știi din gimnaziu: împărțirea cu rest.

    Termenii se repetă în grupuri de câte 6, în ordinea a1,a2,…,a6a_1, a_2, \ldots, a_6. Un termen aka_k este egal cu cel de pe același loc din primul grup. Locul îl dă restul împărțirii lui kk la 6:

    Restul lui kk la 6aka_k este egal cu
    11a1a_1
    22a2a_2
    33a3a_3
    44a4a_4
    55a5a_5
    00a6a_6
  2. 2. Aplicăm la 2010

    Aplici tabelul pentru k=2010k = 2010: împarți 2010 la 6 și vezi ce rest iese. Un rest 00 ar însemna că kk se împarte exact la 6.

    Verifică-te

    Cu ce este egal a2010a_{2010}?
    Din a), a6=12a_6 = \frac12, deci a2010=12a_{2010} = \frac12.
Răspuns
2010=6⋅3352010 = 6 \cdot 335, deci a2010=a6=12a_{2010} = a_6 = \frac12.

d)Câți termeni dintre a1,a2,…,a2010a_1, a_2, \ldots, a_{2010} sunt egali cu 22?

Într-un grup de 6 termeni, 2 apare o singură dată, pe locul 3. Câte grupuri complete sunt în primii 2010 termeni?
  1. 1. În ce grupuri apare 22

    Un grup de 6 termeni este 4,8,2,14,18,124, 8, 2, \frac14, \frac18, \frac12. Valoarea 22 apare o singură dată, pe locul al treilea. Prin urmare ak=2a_k = 2 exact când kk are restul 33 la împărțirea cu 6, adică kk este 3,9,15,…3, 9, 15, \ldots

    Primii 2010 termeni se împart în grupuri de câte 6. Câte grupuri complete sunt?

    Verifică-te

    Câte grupuri complete de 6 termeni sunt în primii 2010 termeni?
  2. 2. Numărăm

    Fiecare dintre cele 335 de grupuri conține exact un termen egal cu 22, iar în rest nu mai este nici unul, pentru că ceilalți cinci termeni din grup sunt 4,8,14,18,124, 8, \frac14, \frac18, \frac12. Deci sunt 335⋅1=335335 \cdot 1 = 335 termeni egali cu 2.
    Verificare pe primele două grupuri, a1,…,a12a_1, \ldots, a_{12}: valoarea 22 apare la a3a_3 și la a9a_9, adică de 22 ori în 22 grupuri ✓.
Răspuns
Sunt 335335 de termeni egali cu 22: câte unul în fiecare dintre cele 335335 de grupuri de 6.

e)Calculează a1+a2+…+a2010a_1 + a_2 + \ldots + a_{2010}.

Suma primilor 2010 termeni este de 335 de ori suma unui grup de 6 termeni. Adună mai întâi un grup, cu numitor comun 8.
  1. 1. Suma unui grup

    Cei 2010 termeni formează 335 de grupuri identice de câte 6 (vezi c). Calculăm întâi suma unui grup, aducând la numitorul comun 8: 14=28\frac14 = \frac28 și 12=48\frac12 = \frac48.
    4+8+2+14+18+12=14+28+18+48\begin{aligned} &4 + 8 + 2 + \dfrac14 + \dfrac18 + \dfrac12 \\ &= 14 + \dfrac28 + \dfrac18 + \dfrac48 \end{aligned}
    Numerele întregi sumează 4+8+2=144 + 8 + 2 = 14.

    Verifică-te

    Cât este suma unui grup?
  2. 2. Suma celor 335 de grupuri

    S=335⋅1198=335⋅1198=398658\begin{aligned} S &= 335 \cdot \dfrac{119}{8} \\ &= \dfrac{335 \cdot 119}{8} = \dfrac{39865}{8} \end{aligned}
    Calculul: 335⋅119=335⋅120−335335 \cdot 119 = 335 \cdot 120 - 335, adică 40200−335=3986540200 - 335 = 39865.
    Fracția nu se simplifică, pentru că numărătorul 3986539865 este impar, iar numitorul 8 este o putere a lui 2. În zecimale, S=4983,125S = 4983{,}125.
Răspuns
Un grup are suma 1198\frac{119}{8}, deci suma celor 2010 termeni este 335⋅1198=398658335 \cdot \frac{119}{8} = \frac{39865}{8}.

f)Calculează a1⋅a2⋅…⋅a2010a_1 \cdot a_2 \cdot \ldots \cdot a_{2010}.

Ca la e): produsul este de 335 de ori înmulțit produsul unui grup de 6 termeni. Calculează întâi produsul unui grup.
  1. 1. Produsul unui grup

    La fel ca la e), produsul celor 2010 termeni este produsul unui grup, înmulțit cu el însuși de 335 de ori. Produsul unui grup: observă că unii termeni sunt inverși unul altuia (un număr și inversul lui), deci se pot grupa câte doi.

    Verifică-te

    Cât este produsul unui grup?
    Grupat pe perechi de inverse, produsul unui grup se scrie:
    4⋅8⋅2⋅14⋅18⋅12=(4⋅14)(8⋅18)(2⋅12)\begin{aligned} &4 \cdot 8 \cdot 2 \cdot \tfrac14 \cdot \tfrac18 \cdot \tfrac12 \\ &= (4 \cdot \tfrac14)(8 \cdot \tfrac18)(2 \cdot \tfrac12) \end{aligned}
  2. 2. Produsul celor 335 de grupuri

    P=1335=1P = 1^{335} = 1
    Produsul lui 11 cu el însuși, de oricâte ori, rămâne 11.
    Deci produsul primilor 2010 termeni este 11. Observă diferența față de e): la sumă înmulțim cu numărul de grupuri, la produs ridicăm la puterea numărul de grupuri.
Răspuns
Un grup are produsul 11, deci a1⋅a2⋅…⋅a2010=1335=1a_1 \cdot a_2 \cdot \ldots \cdot a_{2010} = 1^{335} = 1.