← Capitol

Culegere Burtea · Șiruri · exemplu rezolvat 7

Exemplu rezolvat 7 · Monotonia unui șir

Să se studieze monotonia șirurilor (an)(a_n) definite prin:

a)an=5n+1n+2a_n = \frac{5n+1}{n+2}, n∈N∗n \in \mathbb{N}^*

Calculează diferența an+1−ana_{n+1} - a_n, aducând fracțiile la numitorul comun (n+3)(n+2)(n + 3)(n + 2). Dacă diferența iese pozitivă pentru orice nn, șirul este strict crescător.
  1. 1. Ce ni se cere

    „A studia monotonia” înseamnă să afli dacă șirul este crescător, descrescător sau niciuna, și să justifici. Breviarul culegerii spune că șirul este monoton crescător dacă an≤an+1a_n \le a_{n+1} pentru orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, adică fiecare termen este cel puțin cât cel dinainte. Dacă inegalitatea este strictă, an<an+1a_n < a_{n+1}, șirul este strict crescător. La descrescător, inegalitatea e invers.

    Primii termeni:

    a1=63=2a_1 = \frac{6}{3} = 2

    a2=114=2,75a_2 = \frac{11}{4} = 2{,}75

    a3=165=3,2a_3 = \frac{16}{5} = 3{,}2

    Par să crească. Trebuie însă arătat că an<an+1a_n < a_{n+1} pentru orice nn, nu doar pentru primii trei.

  2. 2. Ideea: semnul diferenței an+1−ana_{n+1} - a_n

    Culegerea compară doi termeni vecini oarecare, ana_n și an+1a_{n+1}, prin diferența lor:
    an<an+1  ⟺  an+1−an>0\begin{aligned} &a_n < a_{n+1} \\ &\iff a_{n+1} - a_n > 0 \end{aligned}
    Un număr este mai mare decât altul exact când diferența lor e pozitivă.

    Dacă arătăm că diferența este pozitivă pentru orice nn, am arătat că șirul este strict crescător, dintr-o dată pentru toți termenii.

    Întâi îți trebuie an+1a_{n+1}. Ca în exemplul rezolvat 2, înlocuiești nn cu n+1n + 1, cu tot cu paranteză, atât la numărător, cât și la numitor.

    Verifică-te

    Cât este an+1a_{n+1}, după ce desfaci parantezele?
  3. 3. Calculăm diferența

    an+1−an=5n+6n+3−5n+1n+2\begin{aligned} &a_{n+1} - a_n \\ &= \dfrac{5n+6}{n+3} - \dfrac{5n+1}{n+2} \end{aligned}
    Aduci la numitorul comun (n+3)(n+2)(n + 3)(n + 2): prima fracție se amplifică cu n+2n + 2, a doua cu n+3n + 3. Numărătorul devine:
    (5n+6)(n+2)−(5n+1)(n+3)\begin{aligned} &(5n + 6)(n + 2) \\ &- (5n + 1)(n + 3) \end{aligned}
    Înmulțești fiecare termen din prima paranteză cu fiecare termen din a doua:
    (5n+6)(n+2)=5n2+16n+12\begin{aligned} &(5n + 6)(n + 2) \\ &= 5n^2 + 16n + 12 \end{aligned}
    5n⋅n=5n25n \cdot n = 5n^2,   5n⋅2+6⋅n=16n\;5n \cdot 2 + 6 \cdot n = 16n,   6⋅2=12\;6 \cdot 2 = 12.

    Verifică-te

    La fel, cât este (5n+1)(n+3)(5n + 1)(n + 3)?
    Acum scazi. Termenii cu n2n^2 și cei cu nn sunt la fel în ambele produse, deci se reduc, și rămâne doar diferența termenilor liberi:
    (5n2+16n+12)−(5n2+16n+3)=9\begin{aligned} &(5n^2 + 16n + 12) \\ &- (5n^2 + 16n + 3) = 9 \end{aligned}
    an+1−an=9(n+2)(n+3)a_{n+1} - a_n = \dfrac{9}{(n + 2)(n + 3)}
  4. 4. Concluzia

    Numărătorul este 9, pozitiv. Numitorul (n+2)(n+3)(n + 2)(n + 3) este un produs de numere pozitive, deci tot pozitiv. Așadar diferența este pozitivă pentru orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^*.

    Verifică-te

    an+1−an>0a_{n+1} - a_n > 0 pentru orice nn. Ce înseamnă asta pentru șir?
    Verificare cu termenii de la început: a2−a1=2,75−2=0,75a_2 - a_1 = 2{,}75 - 2 = 0{,}75, iar formula dă pentru n=1n = 1: 93⋅4=912=0,75\frac{9}{3 \cdot 4} = \frac{9}{12} = 0{,}75 ✓.
Răspuns
an+1−an=9(n+2)(n+3)>0a_{n+1} - a_n = \frac{9}{(n + 2)(n + 3)} > 0 pentru orice n∈N∗n \in \mathbb{N}^*, deci șirul este strict crescător.

b)an=23n+(−1)na_n = \frac23 n + (-1)^n, n∈N∗n \in \mathbb{N}^*

(−1)n(-1)^n este −1-1 pentru nn impar și 11 pentru nn par. Calculează primii trei termeni și compară-i.
  1. 1. Ce e nou: (−1)n(-1)^n schimbă semnul

    Termenul (−1)n(-1)^n alternează: un număr negativ la o putere impară este negativ, iar la o putere pară este pozitiv. Deci (−1)n=−1(-1)^n = -1 pentru nn impar și (−1)n=1(-1)^n = 1 pentru nn par.

    Culegerea nu mai calculează diferența an+1−ana_{n+1} - a_n, ca la a), ci se uită la primii trei termeni:

    a1=23⋅1+(−1)1=23−1=−13\begin{aligned} a_1 &= \frac23 \cdot 1 + (-1)^1 \\ &= \frac23 - 1 = -\frac13 \end{aligned}
    a2=23⋅2+(−1)2=43+1=73\begin{aligned} a_2 &= \frac23 \cdot 2 + (-1)^2 \\ &= \frac43 + 1 = \frac73 \end{aligned}

    Verifică-te

    Cât este a3=23⋅3+(−1)3a_3 = \frac23 \cdot 3 + (-1)^3?
  2. 2. Concluzia: nici crescător, nici descrescător

    Avem a1=−13a_1 = -\frac13, a2=73a_2 = \frac73 și a3=1a_3 = 1. Îi compari doi câte doi:
    a1<a2șia2>a3a_1 < a_2 \quad \text{și} \quad a_2 > a_3
    −13<73-\frac13 < \frac73, iar 73=2,33…>1\frac73 = 2{,}33\ldots > 1.

    Verifică-te

    De ce ajunge o singură pereche, a2>a3a_2 > a_3, ca să știm că șirul nu e crescător?

    Așadar, din a2>a3a_2 > a_3, șirul nu este crescător.

    La fel în cealaltă direcție: un șir descrescător cere an≥an+1a_n \ge a_{n+1} pentru orice nn, iar pentru n=1n = 1 avem a1<a2a_1 < a_2. Deci șirul nu este nici descrescător.

    Nefiind nici crescător, nici descrescător, șirul nu este monoton. Graficul primilor termeni arată „zigzagul”:
    −20246812345678n
Răspuns
a1=−13a_1 = -\frac13, a2=73a_2 = \frac73, a3=1a_3 = 1, deci a1<a2a_1 < a_2 și a2>a3a_2 > a_3: șirul nu este monoton.